Născut pe 4 ianuarie 1877 la BraÅŸov, Sextil PuÅŸcariu a fost fiul publicistului Iosif PuÅŸcariu ÅŸi al Eufrosinei. Din propriile sale mărturisiri, familia sa s-ar fi tras din MaramureÅŸ, stabilindu-se în zona Branului la finalul anilor 1700. De remarcat este că întreaga familie milita pentru drepturile românilor ardeleni, tatăl său fiind editorul revistei CocoÅŸul roÅŸu ÅŸi al unor pagini despre memorialistica braÅŸoveană. Studiile gimnaziale le-a făcut în oraÅŸul natal,  urmând în continuare liceul ce astăzi poartă numele lui Andrei Åžaguna ÅŸi liceul german. Încă din liceu preocupările sale literare sunt vădite, fiind membru în comisia literară ÅŸi vicepreÅŸedinte al unei societăţi de lectură. Pleacă la studii la Leipzig, Paris ÅŸi Viena. ObÅ£ine doctoratul în 1905 ÅŸi înfiinÅ£ează Seminarul român la Universitatea din Viena în 1904. Guvernul maghiar intervine pentru desfiinÅ£area acestui centru de studii.

Vine în CernăuÅ£i ÅŸi îÅŸi desfăşoară activitatea ca profesor de limba ÅŸi literatura română la Universitate. Între 1906 ÅŸi 1929 va publica Studii istroromâne, în trei volume. Desfăşoară activităţi culturale diverse, cum sunt manifestările pentru sărbătorirea lui Mihai Eminescu. Participă la Primul Război Mondial pe frontul italian. În această perioadă Sextil Puscariu începe să lucreze la Memorii. După Război se întoarce la CernăuÅ£i, unde devine decan al facultăţii de Filosofie. TipăreÅŸte ziarul Glasul Bucovinei. Participă la înfiinea Universităţii din Cluj, fiind rectorul său de două ori ÅŸi întemeind în acest oraÅŸ Muzeul Limbii Române. Ca director al acestei instituÅ£ii începe să creeze Atlasul lingvistic român ÅŸi revista Dacoromania. Devine membru al Academiei Române din 1914, această instituÅ£ie încredinÅ£ându-i elaborarea unui DicÅ£ionar al limbii române încă din 1904.

Colaborează la numeroase publicaÅ£ii, cum sunt Convorbiri literare, Luceafărul, Transilvania, Samanatorul, Revista FundaÅ£iilor Regale, Vatra, Familia, Gazeta Transilvaniei, Viata Romaneasca, Telegraful Român etc. Sextil Puscariu carti. Scrierile sale în versuri, ca È™i cele în proză, sunt grupate în volume ca Juvenilia, SchiÅ£e, Snoave. Abandonează, însă, creaÅ£ia în favoarea criticii ÅŸi istoriei literare. Activează ÅŸi ca traducător din Heine, Ibsen sau Cehov.