În anul 1931,la 21 octombrie, în BucureÈ™ti, se naÈ™te ziarista È™i scriitoarea de origine armeană, Silvia Kerim. Ea finalizează studiile superioare în cadrul Facultății de Limba È™i Literatură Franceză, iar apoi debutează ca jurnalist pentru publicaÈ›ia “Contemporanul”. Mai apoi scrie È™i pentru revistele “România liberă”, “Cinema” È™i revista “Secolul 20”. Timp de 18 ani publică săptămânal articole despre teatru È™i film în revista “Formula AS”. În 1996 È™i 1997 a realizat “CăsuÈ›a cu poveÈ™ti”, un faimos serial de poveÈ™ti pentru copii ce a fost difuzat pe TVR 1 È™i TVR 2. Între anii 1983 È™i 1987 a realizat, de asemenea, scenariile unor filme de animaÈ›ie pentru studiourile Animafilm, cum ar fi: “Frumoasa din pădurea adormită”, Mary Poppins” È™.a.m.d. Silvia Kerim a publicat È™i o serie de lucrări apreciate de cititorii săi, atât lucrări de memorialistică, cât È™i cărÈ›i pentru copii. Din seria cărÈ›ilor pentru copii enumerăm: “Bunica Albă” publicată în anul 2008, “Puf” publicată în 2009, “ O poveste cu nouă poveÈ™ti” apărută în anul 2007 etc. Din ciclul lucrărilor de memorialistică fac parte următoarele: “Ponica, o legendă” apărută în anul 1999 la editura Doina, “Amintiriea ca un parfum…” publicată de editura Carminis în anul 2007.
În anul 1997 apare cartea “Vedere din parfumerie” care este publicată de editura Du Style. AceeaÈ™i editură lansează în anul 1999 o nouă ediÈ›ie a lucrării scrise de Silvia Kerim. Editura Minerva publică È™i ea două ediÈ›ii ale acestei cărÈ›i în anul 2002 È™i în anul 2003. GăseÈ™ti toate aceste exemplare pe site-ul anicariatului nostru, Printre CărÈ›i.
“Vedere din parfumerie” este o operă care ne dezvăluie vechiul oraÈ™ BucureÈ™ti din viziunea Silviei. Ea s-a născut È™i a copilărit într-o casă aflată pe strada Parfumului din capitala României. De aceea casa poartă chiar numele de Parfumerie. Tatăl acesteia, Kerim Negip, a cumpărat această locuință în anii 1930 de la un avocat a cărui soÈ›ie o pierduse jucând la casino. Acum, existenÈ›a casei familiei Kerim este ameninÈ›ată de regimul condus de Nicolae CeauÈ™escu care dorea să demoleze cât mai multe case È™i să ridice în locul acestora nenumărate blocuri. La fel ca locuinÈ›a naratoarei È™i altele se află în pericolul de a fi È™terse de pe harta BucureÈ™tiului. Printre aceste sunt amintite È™i casa lui Ionel Teodoreanu ce se află pe strada Romulus, casa scriitorului Ilarie Veronca, cunoscută È™i sub numele de casa cu stafii, aflată de asemenea pe strada Parfumului, Casa Banu, sediul Armatei, aflată pe strada Labirint etc., precum È™i numeroase bisericii. O serie din aceste case sunt salvate de sfârÈ™itul ce părea iminent odată cu venirea RevoluÈ›iei. În acest scurt roman de aproximativ 200 de pagini, Silvia Kerim ne povesteÈ™te È™i despre activitatea culturală în plină ascensiune desfășurată la radio înainte de momentul iulie 1971, când scriitorii, printre care È™i Geo Bogza È™i Nichita Stănescu, se puteau exprima liber. Este evocată È™i experienÈ›a pe care scriitoare o are în timpul RevoluÈ›iei, precum È™i povestea prietenei sale, Janine, care se stabileÈ™te în FranÈ›a È™i care o ajută pe aceasta să treacă mai uÈ™or peste vremurile grele pe care regimul comunist le-a adus asupra populaÈ›iei È™i culturii din România.