Silviu Curticeanu - Marturia unei istorii traite

Silviu Curticeanu, născut pe 15 octombrie 1933, în TimiÈ™oara, este un jurist, memorialist È™i om politic comunist român. A urmat cursurile Facultății de Drept la Universitatea din Cluj, acolo unde în 1967 a obÈ›inut È™i titlul de doctor în È™tiinÈ›e juridice. În perioada 1975-1989 a fost membru în Consiliul de Stat al RPR, principala structură decizională a statului comunist. În paralel, a ocupat până în 1982 funcÈ›ia de secretar a lui Nicolae CeauÈ™escu. La 3 noiembrie 1982, este promovat, devenind È™ef al SecÈ›iei Cancelariei a CC al PCR. Datorită funcÈ›iei avute, a fost mai mereu în preajma lui Nicolae CeauÈ™escu, fiind martorul celor mai importante decizii ale acestuia luate în ultimii ani ai "Epocii de aur".

Cartea "Mărturia unei istorii trăite", publicată pentru prima oară în anul 2000, a fost scrisă de Curticeanu în timp ce se afla în detenÈ›ie în perioada 1992-1993, la Rahova, respectiv Jilava. În lucrarea sa, autorul, care făcea parte din anturajul lui CeauÈ™escu, încearcă să explice care au fost cauzele privaÈ›iunilor incredibile de care au avut parte românii în anii de dinaintea RevoluÈ›iei Române din 1989. În ultimii ani ai "epocii CeauÈ™escu", Silviu Curticeanu a fost unul dintre personajele cheie ale regimului naÈ›ional-comunist. Fostul demnitar comunist administra arhiva Comitetului Central, având cele mai multe informaÈ›ii privind modul de organizare al acestei arhive în momentul RevoluÈ›iei din decembrie 1989. La finalul anilor '70, după o lungă perioadă de eforturi È™i privaÈ›iuni, economia românească ar fi putut să-È™i dovedească capacitatea de a produce mai mult È™i mai bine, pentru a înlătură sărăcia pe care generaÈ›ii la rând au trăit-o. Însă, la jumătatea anilor '80 economia românească a fost lovită brutal È™i neaÈ™teptat de o profundă criză energetică. Proiectată să satisfacă nevoile imediate ale economiei româneÈ™ti, producÈ›ia de energie electrică a devenit peste noapte insuficientă din cauza proastei funcÈ›ionari a centralelor Rovinari È™i Turceni. Crezându-se că în felul acesta nu va fi afectat cu nimic ritmul de creÈ™tere al economiei naÈ›ionale, CeauÈ™escu decide reducerea consumului pentru populaÈ›ie, fapt ce a dus la, printre multe altele, frigul din locuinÈ›e, întunericul străzilor È™i un program simbolic pentru posturile de televiziune. Această măsură a creat profunde nemulÈ›umiri, È™tiindu-se că un consum în plus sau în minus de maxim 8-10% nu va putea influenÈ›a decisiv soarta sistemului energetic naÈ›ional. ConsecinÈ›ele crizei energetice s-ar fi putut atenua prin realizarea de importuri de la țările vecine, însă, peste această criză s-a suprapus È™i o acută criză financiară, determinantă de scadenÈ›a datoriei externe. În acel moment, CeauÈ™escu a impus rambursarea datoriei, neajunsă la scandență, È™i interzicerea contractării de noi împrumuturi. În general, atunci când un regim politic este confruntat cu o criză economică, încearcă să dea o explicaÈ›ie demagogică a austerității. De cele mai multe ori, vina este dată fie pe trecutul apropiat, fie pe factori externi sau neprevăzuÈ›i. Însă, CeauÈ™escu nu a folosit-o pe niciuna dintre cele două metode clasice, considerând că de fapt austeritatea È™i criza economică ce a provocat-o nu existau. Acest lucru, aÈ™a cum era de aÈ™teptat, produce un efect invers, sădind o acută neîncredere în regim, nemulÈ›umirea ajungând la acel nivel la care orice scânteie, provocată mai mult sau mai puÈ›in conÈ™tient, ar putea declanÈ™a o revoltă generală de nestăpânit.

Cartea "Mărturia unei istorii trăite" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Historia (2008) È™i Albatros (2000).