Simon Singh - Cartea codurilor

E anul 1586, iar Maria Stuart este întemniÈ›ată. De aici, unelteÈ™te un plan împotriva reginei Elisabeta È™i îÈ™i protejează corespondenÈ›a printr-un cifru pe care îl crede imposibil de descifrat. TotuÈ™i, criptologii reuÈ™esc să spargă codul, iar Maria Stuart este condamnată la moarte. În 1917, ministrul german de externe transmite preÈ™edintelui mexican un mesaj criptat în care îi spunea să atace SUA. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, englezii reuÈ™esc să decripteze maÈ™inăria Enigma, iar urmările sunt catastrofale. Toate aceste evenimente sunt cruciale în istoria omenirii, iar cartea e față le tratează într-o manieră diferită.

Cumva, autorul reuÈ™eÈ™te să aducă în prim plan evenimente extrem de importante din istoria omenirii È™i să le marcheze într-o manieră extraordinară. Treptat, suntem captivi într-o incursiune istorică fără precedent. Personaje ca Allan Turing È™i Charles Babbage sunt aduse în prim plan È™i menite să ne prezinte misterele lumii vechi. Simon Singh porneÈ™te lucrarea prin a explica criptografia ca fiind È™tiinÈ›a cu care se pot crea È™i descifra mesaje secrete, iar cartea analizează nu doar tehnicile, cât È™i istoria criptării informaÈ›iilor.

Singh ne poartă prin evoluÈ›ia criptografiei, de la începuturile sale în Antichitate È™i până la descoperirile moderne. În capitolele de la început, Singh ne vorbeÈ™te despre metodele rudimentare de criptare folosite în trecut, cum ar fi cifrul lui Cezar, folosit de împăratul Iulius Cezar pentru a-È™i proteja comunicaÈ›iile.

Apoi, sunt prezentate diferite metode de criptare utilizate de-a lungul vremurilor, inclusiv criptarea cu substituÈ›ii È™i transpoziÈ›ii. Cartea conÈ›ine nenumărate detalii tehnice, care la prima vedere ne pot plictisi. În mod paradoxal, ea conÈ›ine informaÈ›ii extrem de utile, un numai pentru cei care sunt pasionaÈ›i de istorie, ci È™i pentru cei care caută să descopere misterele lumii în care trăiesc.

O bună parte a scrierii este dedicată analizării aÈ™a-numitului  „război secret” din perioada celor două războaie mondiale, când criptarea a jucat un rol crucial. Singh se concentrează pe celebrul caz al codului Enigma, folosit de naziÈ™tii germani în al Doilea Război Mondial, È™i pe eforturile aliaÈ›ilor, în special ale matematicianului britanic Alan Turing, de a-l decripta.

De asemenea, autorul ne vorbeÈ™te despre provocările È™i dilemele etice legate de criptografie, inclusiv preocupările legate de confidenÈ›ialitatea datelor pe care specialiÈ™tii le expun È™i le divulgă, dar È™i despre securitatea informaÈ›iilor È™i controalele guvernamentale. În final, Singh analizează viitorul criptografiei în contextul tehnologiilor moderne, cum ar fi computerele cuantice.

La nivel internaÈ›ional, lucrarea va fi primită cu scepticism iniÈ›ial, după care va fi luată în considerare È™i atent analizată. Va reuÈ™i autorul să se impună pe piață cu lucrarea sa? Ei bine, la început va fi tradus în franceză È™i engleză, după care va ajunge la o masă mai mare de cititori interesaÈ›i de acest domeniu.

La sfârÈ™itul cărÈ›ii, Singh se concentrează pe evoluÈ›ia criptografiei moderne, care este esenÈ›ială în protejarea comunicaÈ›iilor electronice, în partajarea informaÈ›iilor, tranzacÈ›iilor financiare, dar È™i a datelor personale.

Cartea este disponibilă pe site, la numai un click depărtare în mai multe ediÈ›ii: Humanitas (2005), Humanitas (2008).