Lumea de ieri

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Alte titluri publicate de același autor:

Stefan Zweig - Maria Stuart (2 volume) -50% Vezi detalii Stefan Zweig - Maria Stuart (2 volume) IN STOC Pret: 11,00Lei 5,50 Lei
Stefan Zweig - Amoc. Obsedatul -20% Vezi detalii Stefan Zweig - Amoc. Obsedatul IN STOC Pret: 18,00Lei 14,40 Lei
Stefan Zweig - Maria Stuart -20% Vezi detalii Stefan Zweig - Maria Stuart IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
Stefan Zweig - Inimi zbuciumate -30% Vezi detalii Stefan Zweig - Inimi zbuciumate IN STOC Pret: 12,00Lei 8,40 Lei
Stefan Zweig - Orele astrale ale omenirii -20% Vezi detalii Stefan Zweig - Orele astrale ale omenirii IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
Stefan Zweig - Casanova -20% Vezi detalii Stefan Zweig - Casanova IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
Stefan Zweig - Orele astrale ale omenirii -20% Vezi detalii Stefan Zweig - Orele astrale ale omenirii IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
Stefan Zweig - Inimi zbuciumate -30% Vezi detalii Stefan Zweig - Inimi zbuciumate IN STOC Pret: 12,00Lei 8,40 Lei
Stefan Zweig - Maria Antoaneta -20% Vezi detalii Stefan Zweig - Maria Antoaneta IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
Stefan Zweig - Orele astrale ale omenirii -20% Vezi detalii Stefan Zweig - Orele astrale ale omenirii IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei

Stefan Zweig - Lumea de ieri
Lumea de ieri. Amintirile unui european este o autobiografie semnată de Ștefan Zweig în exil, în anii tulburi ai celui de-al Doilea Război Mondial, publicată postum în 1942. Cartea reprezintă nu doar povestea vieÈ›ii autorului, ci È™i portretul unei epoci dispărute – Europa de dinaintea Primului Război Mondial, o lume a stabilității, a rafinamentului cultural È™i a încrederii în progresul uman. Zweig scrie cu nostalgie È™i melancolie despre o epocă pe care o consideră „lumea de ieri”, o lume a toleranÈ›ei, a raÈ›iunii È™i a spiritului umanist, distrusă de violenÈ›a È™i fanatismul secolului XX.
Autorul începe prin a descrie atmosfera Vienei sfârÈ™itului de secol XIX, capitala Imperiului Austro-Ungar, pe care o vede ca un centru al culturii, al artei È™i al unei vieÈ›i intelectuale efervescente. Pentru tânărul Zweig, Viena era un loc în care domneau siguranÈ›a È™i confortul, un univers ordonat È™i civilizat, în care progresul părea de neoprit. TotuÈ™i, scriitorul recunoaÈ™te ulterior că această stabilitate era, în mare parte, o iluzie, ascunzând tensiuni sociale È™i naÈ›ionale care urmau să erupă.
Zweig îÈ™i evocă formarea intelectuală È™i literară, amintind influenÈ›ele culturale È™i marile personalități ale epocii – Freud, Rilke, Hofmannsthal, Schnitzler – È™i spiritul cosmopolit care domina cercurile artistice vieneze. Literatura, arta È™i muzica reprezentau pentru el expresii ale unei Europe unite prin cultură, nu prin politică. În anii tinereÈ›ii, Zweig călătoreÈ™te mult È™i cunoaÈ™te oameni de cultură din toată Europa, dezvoltând o convingere profundă în idealul unei comunități europene bazate pe toleranță È™i schimb intelectual.
Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, acest vis se destramă. Zweig descrie cu durere entuziasmul naÈ›ionalist care a cuprins popoarele Europei È™i propria sa dezamăgire față de modul în care intelectualii s-au lăsat purtaÈ›i de valul propagandei. El se retrage în ElveÈ›ia, unde adoptă o poziÈ›ie pacifistă, convins că războiul distruge temeliile civilizaÈ›iei. După 1918, trăieÈ™te dezorientarea unei lumi care nu mai semăna deloc cu cea de dinainte: vechile valori ale respectului, demnității È™i raÈ›iunii sunt înlocuite de cinism, violență È™i instabilitate politică.
Anii interbelici sunt pentru Zweig o perioadă de succes literar, dar È™i de neliniÈ™te. Asistă neputincios la ascensiunea extremismului, mai ales a nazismului, care îl obligă, ca evreu, să părăsească Austria. Exilul devine simbolul rupturii definitive dintre omul european È™i „lumea de ieri”. Scriitorul se refugiază în diverse țări – Marea Britanie, Statele Unite, Brazilia – dar nicăieri nu mai regăseÈ™te sentimentul de apartenență.
Cartea se încheie într-o notă profund melancolică. Zweig priveÈ™te cu tristeÈ›e prăbuÈ™irea Europei pe care o iubise, distrusă de ură È™i intoleranță. Lumea de ieri devine astfel nu doar autobiografia unui scriitor, ci È™i elegia unei civilizaÈ›ii pierdute. Prin tonul său umanist È™i lucid, opera se transformă într-un avertisment împotriva oricărei forme de fanatism È™i într-o mărturie despre fragilitatea culturii în faÈ›a violenÈ›ei istoriei.
Cartea este, de fat, testamentul spiritual al lui Zweig, care, incapabil să mai creadă în renaÈ™terea Europei sale ideale, se sinucide în 1942, împreună cu soÈ›ia sa. Lumea de ieri rămâne una dintre cele mai emoÈ›ionante confesiuni despre sfârÈ™itul unei epoci È™i despre dorinÈ›a omului de a salva prin memorie o lume distrusă. Pe site-ul nostru, la un click depărtare, este de găsit în mai multe ediÈ›ii: Humanitas (2012), Humanitas (2010).


sus