Stendhal - Armance

Henrie-Marie Beyle s-a născut la 23 ianuarie 1783 în Grenoble, FranÈ›a, într-o famile de burghezi È™i a murit pe 23 martie 1842 în Paris după ce finalizează capodopera „Mănăstirea din Parma” în urma unei crize cardiace. La începutul anilor 1800 Beyle participă la războaiele napoleoniene atât în Germania, cât È™i în Italia. În 1814, după încheierea Tratatului de la Fontainebleau, Beyle se stabileÈ™te în Italia, la Milano, unde va petrece o mare parte a vieÈ›ii lui È™i unde este numit consul la Trieste È™i Civitavecchia. 

Înainte de a-È™i alege pseudonimul sub care a devenit cunoscut, Beyle a publicat È™i sub numele de Louis Alexandre Bombet È™i Anastasius Bombet. În anul 1814 apare prima lucrare a autorului „Lettres ecrites de Vienne en Autriche sur le celebre Haydn, suives d’une vie de Mozart et de considerations sur Metastase et sur l’etat present de la musique en France et en Italie” pe care o semnează cu numele Louis Bombet.

În 1817 apare singura lucrare publicată sub adevartul său nume, „Istoria Picturii”. Se spune că pseudonimul Stendhal l-a ales ca un omagiu adus lui Johann Joachim Winckelmann care s-a născut în localitatea Stendal din Germania.

În anul 1827 este publicat romanul „Armance”, acesta fiind romanul de debut al lui Stendhal. Începând cu anul 1973 este tradus È™i în limba română È™i publicat de către editurile: Eminescu, Litera, Moldova. Aceste ediÈ›ii, precum È™i ediÈ›ii în limba franceză sunt oferite spre vânzare de către Anticariatul Printre CărÈ›i.

Personajele principale ale romanului „Armance” sunt doi tineri: Octave de Malivert, un tânăr de 20 de ani, proaspăt absolvent al Școlii Politehnice din FranÈ›a È™i Armance de Zohiloff, veriÈ™oara acestuia. AceÈ™tia trăiesc o poveste de dragoste care îi poartă prin toate etapele iubirii, de la sentimentele puternice pe care le are unul față de celălalt, acceptarea defectelor celuilalt È™i vindecarea unor răni din trecut, gelozii È™i jurăminte încălcate, pâna la finalul tragic care o să îi desparte pe cei doi îndrăgostiÈ›i pentru totdeauna.

Octave era considerat unul dintre cei mai frumoÈ™i È™i bogaÈ›i burlaci ai vremi È™i era râvnit de foarte multe domniÈ™oare. În ciuda jurământului său de a nu se îndrăgosti vreodată, povestea de dragoste pe care o începe cu Armance îl va ajuta să depășească toate stările negative pe care le avea È™i din cauza cărora privirea lui era mereu una lipsită de speranță. Armance face parte dintr-o familie mai săracă, în 1811 îÈ™i pierde mama È™i imediat după aceea rămâne È™i fără tatăl ei, răpus în bătălia de la Montmirail. Rămasă orfană, doamna Bonnivet o ia la FranÈ›a È™i o creÈ™te ca pe nepoata ei. Cu toate că nu îÈ™i permitea să ducă un stil de viață asemănător cu al celorlalte domniÈ™oare din societate, Armance dădea tot timpul dovadă de rafinament È™i aleasă educaÈ›ie. Aceste lucruri îi atrag atenÈ›ia lui Octave È™i în cele din urmă, cei doi se vor căsători. Mariajul lor nu va fi unul aÈ™a cum È™i l-au închipuit, înconjuraÈ›i de rivali È™i multe persoane geloase, Octave începe să creadă că acestă căsătorie a avut loc doar ca Armance să scape de sărăcie È™i să facă parte dintr-o familie nobiliară. Octave plecă în Grecia pe câmpul de luptă fiind hotărît să moară pentru a îi reda libertatea lui Armance. Îi lasă toată averea soÈ›iei sale, cu condiÈ›ia ca aceasta să se recăsătorească la 20 de luni după moartea lui. Cu toate că Octave credea că Armance nu îl mai iubea È™i mima tot acel comportament de îndrăgostită, la scurt timp după moarta lui aceasta se călugăreÈ™te.