Câmpii nesfârÈ™ite È™i zăpezi care acoperă totul, un anotimp duÈ™mănos È™i o luptă care nu se mai termină. Misiune pe teritoriul inamicului. Un drum fără sfârÈ™it din Siberia cea îngheÈ›ată până la malul Mării Negre. Kotelnikovo, Obilnoe, nu foarte departe de Stalingrad, închisoarea Torgau, bătălia de tancuri de la Lugansk È™i un comico-tragic bordel de la Marea Neagră. Toate acestea sunt câteva repere ale acestei cărÈ›i scrisă de Sven Hassel.
Sven Hassel descrie în amănunt situaÈ›ii limită, de front, insistând, totodată, asupra unor momente aparte din viaÈ›a eroilor săi. Barcelona, bunăoară, referindu-se la Războiul Civil din Spania, constată că, nimic nou sub soare, în bătaia tunurilor toÈ›i mor la fel È™i nimeni nu este vinovat.
Rând pe rând, MicuÈ›ul (care „adoptă” în tanc un copil rămas singur pe lume), „Profesorul”, studentul norvegian voluntar în Waffen SS, Legionarul (cu tabuurile sale – Allah È™i generalul de Gaulle) È™i Heide, copil urgisit de propriul tată, apar în secvenÈ›e de un realism È™ocant. Chiorul, comandantul degradat pentru că nu a deprins arta pupincurismului, È™i generalul von Grabach, cu gândul la slipul amantei È™i la femeile de vis din BucureÈ™ti, sunt portretizaÈ›i într-o antiteză de efect.
Batalionul de marÈ™, cu Porta È™i MicuÈ›ul acuzaÈ›i că au făcut scăpat un condamnat la moarte, poposeÈ™te în final lângă graniÈ›a României. Bordelul de la Marea Neagră este luat cu asalt, iar matroana obeză Olga, „turnătoare È™i bestie”, devine eroină „căzută în lupta pentru libertatea popoarelor”.