Romanul “Camarazi de front”, “Frontkammerater”, în limba daneză, de Sven Hassel, a apărut în anul 1960, la editura Grafisk Forlag din Copenhaga, iar varianta în limba engleză, a apărut opt ani mai târziu în Marea Birtanie, la editura Corgi.
“Camarazi de front” reprezintă una dintre numeroasele cărÈ›i de război scrise de Sven Hassel, care a fost marcat de experienÈ›ele trăite pe frontul de luptă È™i a dorit să împărtășească cititorilor experienÈ›ele acestea. Însă nu există suficiente argumente care să susÈ›ină că Hassel a trăit cu adevărat pe propria piele evenimentele prezentate în romane, fiind publicate date contradictorii de-a lungul vremii din partea jurnaliÈ™tilor dornici de afirmare.
În România, romanul apare la începutul anilor ’90, fiind publicat de editura Nemira È™i făcând parte din colecÈ›ia Comando, 1992, 1994, 2014. Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Câinii Războiului, 2000, în format broÈ™at, editura Lucman, 2007, în format broÈ™at sau editura Adevărul Holding, 2009, în format cartonat.
Sven Hassel, pe numele său adevărat, Børge Willy Redsted Pedersen, s-a născut la data de 19 aprilie 1917 în localitatea Frederiksborg Amt, din regiunea Hovedstaden din Danemarca, fiind un scriitor renumit de romane de război, care È™i-a creionat acÈ›iunea È™i personajele în urma experienÈ›ei de soldat în cel de-al Doilea Război Mondial. Tânărul Sven copilăreÈ™te în oraÈ™ul natal într-o familie de muncitori, fiind, încă de la vârsta de 14 ani atras de armată È™i făcând parte din marina comercială. Din anul 1937, pleacă în Germania È™i se înrolează ca voluntar în armată, reuÈ™ind să lupte pe aproape toate fronturile în cadrul Regimentului 2 de Cavalerie. Începe să scrie după ce se eliberează în anul 1949, prima lui carte fiind “Legiunea blestemaÈ›ilor”, publicată în anul 1953.
Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de “Blindatele morÈ›ii”, 1958, “Batalion de marÈ™”, 1962, “Gestapo”, 1963, “Monte Cassino”, 1963, “LichidaÈ›i Parisul”, 1967 sau “Curtea marÈ›ială”, 1979.
Romanul “Camarazi de front”, de Sven Hassel reprezintă o altă părticică din poveÈ™tile de front surprinse de binecunoscutul scriitor danez, care s-a plasat în prim planul acÈ›iunii operelor, naraÈ›iunea fiind la persoana I È™i astfel romanul a căpătat un aer autobiografic.
Chiar dacă tehnica de narare îl poate plasa pe Hassel la cârma acÈ›iunii, ca cel care a trăit toate ororile războiului, romanele acestuia sunt considerate pseudo-autobiografice, tocmai datorită faptului că multe dintre episoade sunt imaginate de autor.
Povestea se derulează, nu pe front, cum am fi tentaÈ›i să spunem, ci în spatele acestuia, în timpul bombardamentelor cu rachete V2 sau a raidurilor Luftwaffe (ForÈ›ele Aeriene Germane) asupra unor oraÈ™e din Marea Britanie.
Pe de altă parte este prezentată È™i ofensiva venită ca o replică a ForÈ›elor Aeriene Britanice (RAF) asupra oraÈ™elor germane. Sunt prezentaÈ›i camarazii lui Hassel, care, în mare parte trăiau pe paturile de spital, fiind prezentate, pe lângă imaginile terorii È™i a ofensivei neîntrerupte, È™i poveÈ™ti venite din spatele tranÈ™eelor, poveÈ™ti civile în care se face trimitere la transformarea unor personaje în maÈ™ini de luptă pe front.
Multe dintre personajele romanului lui Hassel, reapar È™i în alte cărÈ›i, fiind prezentate poveÈ™ti din luptă, detalii readaptate de Hassel È™i puse pe foaie în stilul remarcabil cu care a fost înzestrat acesta.
Pe de altă parte se prezintă È™i direcÈ›ia în care se îndrepta Germania în acea perioadă È™i imaginea conturată de SS, acea dorință ascunsă de a face o revoluÈ›ie È™i a răsturna regimul creat de Hitler, dar È™i stăpânirea din partea acestora, dat fiind faptul că represiunile din partea naziÈ™tilor, în cazul în care un soldat din SS era prins erau foarte dure, aceÈ™tia fiind trimiÈ™i în lagăre, judecaÈ›i în lipsă sau uciÈ™i.
Nu exista printre tranÈ™ee imaginea legii, jandarmii aveau forță deplină, fiind lăsaÈ›i să ucidă pe oricine, chiar È™i pe soldaÈ›ii care plecau în permisie.
Toate acÈ›iunile care duceau la uciderea unui membru din SS, aduceau consecinÈ›e grave asupra oamenilor nevinovaÈ›i, povestea în care “Bătrânul”, îÈ™i È›ine în frâu camarazii, pentru a nu omorî câÈ›iva membri SS È™i a nu dezlănÈ›ui o furtună È™i mai mare asupra celor nevinovaÈ›i, reprezintă un episod de referință.
Pe lângă toate aceste atrocități, rămân visurile oamenilor care gândeau la supravieÈ›uire È™i la ce va fi după, la copii, la o viață normală È™i la un drum traversat în pace È™i libertate.