Thomas Morus - Utopia

Probabil una dintre cele mai cunoscute lucrări semnate de Thomas Morus, studiată intens în universitățile din întreaga lume È™i utilizată drept sursă de inspiraÈ›ie pentru filosofii aflaÈ›i la început de carieră.

Personalitate emblematică a umanismului în Europa, erudit È™i cunoscător al mai multor culturi străine, Morus ocupă mai multe funcÈ›ii publice, printre care aceea de Lord Cancelar al Angliei. Refuzul său de a-l recunoaÈ™te pe Henric al VIII-lea drept conducător al Bisericii Angliei, avea să îi aducă finele carierei sale politice È™i, totodată, condamnarea la moarte. În timpul vieÈ›ii sale, avea să se implice activ în treburile de politică internă È™i externă, să È›ină discursuri în faÈ›a nobilimii, să lucreze strâns cu celelalte capete încoronate È™i să dedice suficient timp scrisului. Îl pasionează istoria, după care se îndreaptă către redactarea unor texte cu tentă politică. Scrie multe tratate sociale, dezvoltă legi È™i gândeÈ™te importante lucrări alături de înalÈ›ii nobilimii britanice.

TotuÈ™i, lucrarea care îi aduce faima mondială este „Utopia”, o scriere gândită după modelul Republicii lui Platon È™i care ajunge în atenÈ›ia gânditorilor de pretutindeni. Un sistem politic ideal, o cetate în care nu libertatea, ci înÈ›elegerea este cea mai importantă trăsătură, o scriere plină de trimiteri către Antichitate, o reinterpretare a cetății vechilor greci. Cetatea imaginată de Morus este una „perfecta”, care îmbină armonios libertatea È™i controlul, despotismul È™i democraÈ›ia. Aceasta aÈ™ezare ideală se află pe o insulă exotică, iar naratorul povesteÈ™te entuziasmat despre viaÈ›a tihnită de după zidurile cetății sale. Se spune, în istoria colectivă, că Morus avea să fie cel care va da startul lucrărilor de acest tip È™i cel care va oferi omenirii sensul cuvântului „utopie”. Astfel, trebuie să subliniem că manuscrisul a trezit suspiciuni È™i controverse arzătoare în epoca. La 1516, prea putini erau aceia care aveau curajul să îÈ™i dea cu părerea despre calitatea politicii, despre orânduirea societății È™i aproape inexistenÈ›i aceia care îndrăzneau să propună o nouă formulă pentru reorganizarea statului.

În accepÈ›iunea lui Morus însă, societatea perfectă este aproape scăldată în totalitarism, iar disciplina este virtutea È™i singura cale prin care lucrurile pot funcÈ›iona. Proprietate privată nu există, drepturile individuale sunt cumva abolite de binele comunității în ansamblul său, iar cetatea ideala a lui Morus ar fi respinsă la nivel mondial astăzi. Trebuie subliniat că există o asemănare cu statul comunist imaginat de Karl Marx, însă la Morus ideile sunt, cumva, îndulcite de metafore atent gândite.

Cartea este scrisă într-o manieră deosebită, plină de metafore È™i constituie una dintre cele mai importante lucrări pe care le regăsim în literatura universală. Morus este contestat È™i adorat deopotrivă, iar scrierea sa atinge astăzi legenda. Cartea legendara a lui Morus poate fi găsită pe site-ul nostru în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: ȘtiinÈ›ifică (1958), Atena (2007).