Cele È™ase tapiserii create undeva în Evul Mediu târziu, care astăzi se odihnesc într-un muzeu renumit al FranÈ›ei, sunt cunoscute în întreaga lume, dar prea puÈ›ine sunt datele biografice despre creatorii lor. Reprezentând o pagină extraordinară din cultura FranÈ›ei È™i o reală sursă de inspiraÈ›ie pentru tot soiul de artiÈ™ti din întreaga lume, tapiseriile se vor situa într-un con de umbră bună bucată de vreme.
Legenda spune că acestea au apărut la comanda unui înstărit nobil francez, Jean le Viste, È™i au rămas moÈ™tenire fiicei sale, Claude. TotuÈ™i, cine le-a făurit È™i care este reala lor întrebuinÈ›are niciun istoric nu a izbutit să afle. În jurul poveÈ™tii au apărut noi È™i noi interpretări, s-au format noi legende, s-au spulberat altele vechi È™i au fost È›esute intrigi de tot soiul. Regalități, burghezi de rang înalt ori oameni din popor le-au revendicat de-a lungul veacurilor, iar astăzi muzeul care le adăposteÈ™te este unul dintre cele mai vizitate È™i bine păzite lăcaÈ™uri din Europa.
Să ne întoarcem însă la Chevalier È™i la povestea sa remarcabilă. Știm deja că pasiunea acestuia pentru cultura îl va urmări întreaga viață È™i se va reflecta asupra lucrărilor sale. Astfel, trebuie să menÈ›ionăm că nu este o noutate aceasta abordare a autorului È™i nici obsesia pentru arta medievală.
„Doamna È™i licornul” apare într-o perioadă în care Evul Mediu se stinsese demult È™i luase în uitare cele mai negre practici, abolise crunta InchiziÈ›ie, rugurile aprinse de la Rouen È™i, cumva, într-o oarecare măsură, eliberase ceea ce mai târziu se va numi Europa. Acest secol negru, cum adesea a fost denumit în paginile istoriei, nu a reprezentat însă numai sânge, tortură È™i disperare, ci È™i perioade de glorie in artă, pictură È™i literatură. Astfel, Chevalier vrea să ii prezinte cititorului o altă față a acestei lumi îngrozitoare pe care i-a destăinuit-o paginile de istorie universală.
AÈ™adar, scriitorul aduce în prim plan personaje interesante, pleacă de la un adevăr istoric È™i îl modelează in aÈ™a chip încât ajungem la o istorisirea romanÈ›ată, care ne va determina sa îl îndrăgim pe Chevalier È™i să vrem să descoperim mai mult din potenÈ›ialul acestuia.
Fiecare tapiserie va fi denumită în funcÈ›ie de simÈ›ul pe care îl descrie, gustul, mirosul, pipăitul, auzul È™i văzul. Ultima tapiserie, care cumva încheie ciclul, este celebră pentru o frază È›esută in ea, A mon seul desir. Fie că suntem sau nu familiarizaÈ›i cu arta È™i cultura Evului mediu, fie că îl cunoaÈ™tem sau nu pe Chevalier È™i îi îndrăgim scriiturăa ori fie că am nimerit din întâmplare manuscrisul său, vor fi încântaÈ›i de acesta È™i doritori să aflăm deznodământul. Lucrarea se epuizează rapid în bibliotecile din lume, iar pe site-ul nostru poate fi găsită în mai multe exemplare, după cum urmează: Polirom (2017), Polirom (2005).