Arghezi este cunoscut în literatura universală pentru capacitatea sa extraordinară de a-È™i descrie stările È™i de a-È™i exterioriza fiecare trăire. Fiecare lucrare pe care o semnează este extraordinară, iar astăzi operele îi sunt păstrate cu ardoare în biblioteci È™i temeinic studiate în È™coli. Este un maestru al cuvintelor, iar pledoariile sale pentru viață, natură È™i relaÈ›iile interumane sunt expuse cu tărie în manuscrisele atât de apreciate peste veacuri. Arghezi este un ins al cuvintelor, este un cârmuitor de iluzii, un personaj straniu, dar plin de inspiraÈ›ie, care are curajul să dea mai departe talentul său. Este apreciat È™i criticat deopotrivă, iar fiecare scriere este pusă sub lupă de intelectualii veacului său, dar asta nu îi va È™tirbi din talent sau din aprecierea publicului. Este interesat de literatură încă din tinereÈ›e, dar latura melancolică cu care ne-a obiÈ™nuit i-se va dezvolta târziu, în anii săi exemplari, în vâltoarea creaÈ›iei, după ce a trecut prin traume greu de depășit.
Fiecare lucrare pe care Arghezi o dă publicului devine legendară, iar fiecare vers al său va fi preluat È™i apreciat de scriitori aflaÈ›i la început de drum sau de cititorii care îl adoră. Nostalgic incurabil, poate nu la fel de depresiv ca Bacovia, reuÈ™eÈ™te să impresioneze È™i să dăinuie peste timp. Jocurile sale de cuvinte, candoarea, realitatea mascată în lumini È™i umbre, toate acestea îi vor oferi locul în rândul celor mai iubiÈ›i autori ai literaturii noastre. Va avea de înfruntat, ce-i drept, vântul potrivnic al criticilor, dar se va menÈ›ine totdeauna înaintea acestora. Va colabora cu mai multe gazete, care îl vor aduce mereu pe primele pagini, iar apoi îl vor propulsa spre străinătate, unde va fi tradus È™i adorat în egală măsură.
Opera de față este una dintre cele mai apreciate ale scriitorului, deÈ™i nu este la fel de cunoscută ca celelalte, care au câÈ™tigat din prima aprecierea publicului. Cartea este, pe de o parte, o pledoarie extraordinară È™i personală a autorului, iar destinul acesta este expus cu intensitate.
Scriitorul vorbeÈ™te despre viață, moarte, destin, păcat È™i râvnă; despre visuri È™i vise, despre neputință È™i despre curaj. În fond, el exteriorizează acum toate emoÈ›iile pe care le-a trăit de-a lungul vieÈ›ii, iar modul în care o face este genial. Se spune că s-ar fi inspirat de la Zola, dar românul nostru este mult mai profund decât francezul. EmoÈ›ia acestuia devine emoÈ›ia noastră, iar cine îl cunoaÈ™te o dată pe Arghezi, nu îl va uita niciodată. Suntem atraÈ™i într-un cerc vicios, plin de iluzii È™i metafore, dar vom fi atât de acaparaÈ›i încât nu vom observa cum ne mistuie focul creaÈ›iei argheziene.
Lucrarea de față este emoÈ›ionantă, plină de trăiri È™i sentimente, iar visul lui Arghezi devine astfel visul nostru al tuturor. Opera va fi tradusă È™i adaptată în spectacole de teatru. Pe site-ul nostru, opera este disponibilă în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Univers (2001), Litera (2004), Leda (2001).