Publicată iniÈ›ial în 1994, lucrarea de față este una dintre cele mai de preÈ› tratate ale literaturii universale. Fiind, totodată, un manual pentru studenÈ›i, profesori È™i viitori scriitori, manuscrisul stabileÈ™te norme È™i reguli privind stilistica, limbajul È™i maniera de redactare a unui text. Cartea se regăseÈ™te în rafturile anticariatului nostru în numeroase ediÈ›ii, dintre care amintim: Polirom (2002).
Umberto Eco va căuta pretutindeni forme stilistice noi, va aprofunda studiul stilisticii È™i al gramaticii. Toate acestea pentru ca, mai târziu, să pună bazele unui astfel de îndrumător în tainele limbii. În incipit, scriitorul ne vorbeÈ™te despre izvoarele limbii, despre episoade istorice importante în istoria literaturii universale È™i despre momentul rămas în imaginarul colectiv drept Babel. Autorul ne prezintă punctul său de vedere privind retrospectiv. Astfel, acest haos al culturilor are în accepÈ›iunea lui un rol deosebit în formarea naÈ›iunilor independente de mai târziu.
Umberto Eco se opreÈ™te asupra unui subiect îngropat în arhivele istorice È™i militează pentru existenÈ›a unei limbi adamice, ca fiind prima formă de vorbire de pe pământ. Mai apoi, italianul ne poartă într-o incursiune spre marile civilizaÈ›ii ale lumii, sore descoperirea alfabetului chirilic, a celui de tranziÈ›ie, pentru ca, mai târziu, să ne oprim asupra alfabetului latin.
Scriitorul face o paranteză interesantă È™i îi omagiază pe marii înÈ›elepÈ›i ai Atenei, pe marii teoreticieni ai Greciei Antice ori pe gânditorii RenaÈ™terii. Fără să abandoneze subiectivismul, Umberto Eco trece în revistă conceptele estetice după care s-au ghidat marile civilizaÈ›ii ale lumii. Folosindu-se de legende È™i mituri, precum cel al turnului Babel amintit anterior, italianul creează un manuscris excepÈ›ional.
Căutarea unei limbi perfecte nu se referă neapărat la un limbaj universal, căci scriitorul mărturiseÈ™te că apreciază în mod deosebit individualitatea operelor. Ba dimpotrivă, Eco militează pentru originalitate È™i exprimarea acesteia în felurite moduri.
„În căutarea perfecte” este o incursiune în metodele de scriere folosite de-a lungul veacurilor, ori o analiză a stilurilor literare diverse. În accepÈ›iunea lui Umberto Eco pentru a duce la bun sfârÈ™it un text, indiferent de natura È™i dimensiunile acestuia, este nevoie de câteva principii de bază. Prin urmare, scriitorul se opreÈ™te asupra termenilor È™i sensurilor literare, asupra stilisticii căreia îi oferă o atenÈ›ie deosebită, dar, mai ales, asupra limbajului folosit.
Fiind un scriitor inovativ, Umberto Eco se arată cumva împotriva folosirii arhaismelor în scriere, ori a altor cuvinte desuete. Scriitorul mizează pe inovaÈ›ie, noutate È™i prospeÈ›ime în text. Printre altele, va obiecta împotriva descrierilor minuÈ›ioase È™i a naraÈ›iunii la persoana întâi.
Eco consideră că cititorului îi este greu să urmărească o acÈ›iune complexă ori îi va fi lehamite să parcurgă lungi pasaje descriptive. Italianul mizează pe sensibilitate È™i imagine, pe transmiterea unor stări contradictorii prin intermediul cuvintelor atent utilizate.