Urmuz - Pagini bizare

Culegerea de schiÈ›e structurate sub numele de “Pagini bizare” de Urmuz, a apărut în anul 1930, acestea fiind adunate după moartea autorului de către SaÈ™a Pană, într-o culegere amplă, apărută la editura Unu, în care apar toate schiÈ›ele avangardiste scrise de acesta de-a lungul timpului.

Primele schiÈ›e apar la îndrumarea lui Tudor Arghezi în revistele “Cugetul Românesc”, “Bilete de papagal” È™i “Contemporanul”, acestea bucurându-se de aprecieri, dar È™i de critici diverse, asta datorită limbajului ce scoate în relief aspectele absurde ale societății, dorind să treacă peste rigorile începutului de secol XX, Urmuz, fiind unul dintre cei care pune bazele avangardismului în societatea românească din acea perioadă.

Printre alte edituri care publică opera, putem aminti de editura Minerva, 1970, 1983, atât în format broÈ™at, cât È™i cartonat, editura Cartea Românească, 1985, ediÈ›ie bilingvă, în format broÈ™at, editura Panteon, 1996, în format broÈ™at, editura Dacia, 1999, în format broÈ™at, editura Gramar, 2004, în format broÈ™at, sau editura Cartier, 2009, în format cartonat.

Urmuz, pseudonim literar după Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, s-a născut la data de 17 martie 1883, în localitatea Curtea de ArgeÈ™, din judeÈ›ul ArgeÈ™, fiind un scriitor român, ce pune bazele avangardei pe teritoriul României, fiind din acest punct de vedere criticat dar È™i apreciat de către publicul boem prezent la Hanul Gabroveni, acolo unde se adunau cei mai de seamă scriitori È™i actori de pe scena teatrului românesc.

CreÈ™te în localitatea natală, în sânul unei familii înstărite, însă ajunge să trăiască un an È™i la Paris împreună cu familia acestuia.

Mai târziu, acesta se mută împreună cu familia în BucureÈ™ti, acolo unde tatăl acestuia primeÈ™te un post de profesor la un important liceu bucureÈ™tean, tânărul Dumitru, având preocupări legate de È™tiință È™i de literatura È™tiinÈ›ifico-fantastică.

Urmează mai târziu “Colegiul NaÈ›ional Gheorghe Lazăr”, însă primele aplecări spre avangardă, apar din vremea gimnaziului, atunci când George Ciprian, îl încurajează să scoată în prim plan textele sale.

Se face remarcat la început în cadrul seratelor literare, însă cel care îl ajută să se remarce este Tudor Arghezi.

Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Fuchsiada”, “PuÈ›ină metafizică È™i astronomie”, “Plecarea în străinătate” sau “Pâlnia È™i Stamate”.

Culegerea de schiÈ›e “Pagini bizare” reprezintă o operă avangardistă de o înaltă È›inută, în care autorul, care îÈ™i spune Urmuz, asta datorită faptului că este o fire foarte timidă, propune publicului un număr de È™apte schiÈ›e pline de umor È™i de caracterizări amuzante, totul fiind realizat pentru a scoate în evidență în sens negativ îndeletniciri nu foarte ortodoxe pe care oamenii din acea perioadă le au.

Autorul vine cu un suflu nou în literatură, cu un limbaj futurist È™i o descriere ce nu se pliază reperelor din acea perioadă, asta datorită implementării unor viziuni citite în textele futuristului Italian Filippo Tommaso Marinetti, dar È™i în operele binecunoscutului dramaturg Ion Luca Caragiale.

Cele È™apte schiÈ›e intitulate “Ismail È™i Turnavitu”, “Algazy È™i Grummer”, “Cotadi si Dragomir”, “După furtună”, “Emil Gayk”, “Fuchisiada” È™i “Pâlnia È™i Stamate”, vorbesc într-un limbaj “aproape futurist”, aÈ™a cum este prezentat volumul, despre aspecte ale comicului în mai multe situaÈ›ii prezente în societate în acea perioadă, astfel, Ismail este un tânăr uÈ™or de anticipat, care duce o viață duală, fiind È›inut închis în casă de tatăl său, pentru ca trei luni din an, acesta să se perinde “imbrăcat cu o rochie de gală È™i să se agaÈ›e pe grinzi pe la diferite binale”. Turnavitu este întruchiparea unui politician corupt, care “ventilează” cafenelele, ajungând mai târziu “ventilator de stat”.

Celelalte schiÈ›e oferă caracterizări variate ale unor personaje autentice în acea perioadă, dar È™i perioadei actuale, vorbind despre parveniÈ›i, corupÈ›i, banalul cotidian sau despre abilitățile muzicale È™i actoriceÈ™ti, rămase “într-o ureche”.

Urmuz rămâne pentru literatură un pionier în ceea ce priveÈ™te avangarda È™i limbajul direct, modern, bazat pe parodii într-o societate ce se ghidează după câteva valori puse la punct, totul fiind bazat pe o rigoare de neclintit.