V. S. Naipaul - Mascaricii

V. S. Naipaul, născut pe 17 august 1932 în Chaguanas, într-o familie hindusă, a ajuns în Anglia la vârsta de 18 ani, acolo unde a studiat la "University College d'Oxford", obÈ›inând o licență în litere în anul 1953. A debutat în cariera literară în anul 1957 cu volumul "The Mystic Masseur".

Cartea "Măscăricii", publicată pentru prima oară în anul 1967, combină elemente atât de ficÈ›iune, cât È™i de non-ficÈ›iune, fiind considerat a fi unul dintre cele mai serioase È™i poetice romane ale lui Naipaul. Romanul este un memoriu autobiografic, care explorează natura realității prin critica internă È™i externă, dar È™i prin autoexaminare. Acesta urmăreÈ™te reflecÈ›iile unui politician aflat în exil la Londra, Ranjit "Ralph" Singh, cronicizând conflictul È™i creÈ™terea trăite de personaj în acest cadru de frământări culturale. Romanul explorează temele haosului social È™i personal, È™i ale tulburărilor cauzate de colonizare. Ralph, personajul principal, este dezamăgit de climatul politic/cultural în care trăieÈ™te, exprimându-È™i gelozia È™i frustrarea față de incapacitatea sa de a urca pe scara socio-economică atât de repede È™i atât de sus pe cât È™i-ar dori. De-a lungul romanului, Singh pune în contrast Marea Britanie È™i insula sa natala fictivă, Isabella, încercând să transmită un sentiment de izolare È™i de naufragiu. Nu se identifică nici cu nativii din Isabella, pe care-i învinovățeÈ™te pentru uciderea unui cal de curse preÈ›uit, însă nici cu londonezii alături de care trăieÈ™te. Lumea lui Singh este plină de defecte, eÈ™ecuri È™i aÈ™teptări neîmplinite, pe care în final ajunge să o accepte aÈ™a cum e. 

Tema principală a romanului se axează pe efectele nocive ale colonialismului, în special ale imperialismului. Protagonistul principal întruchipează paradoxurile dominaÈ›iei coloniale. Fiind un fost participant la administrarea politicii coloniale, experienÈ›ele sale pot evidenÈ›ia cum un sistem colonial dăunează celor implicaÈ›i la fiecare nivel. Strâns legată de tema principală, se află tema transformării identității personale È™i limitele acesteia. Trăind în Imperiul Britanic, È™i nu în È›ara natală, Ralph se identifică, pe parcursul romanului, cu colonizatorul, ajungând să îÈ™i schimbe chiar È™i numele, pentru a sunat mai englezesc. Limitele refacerii sale sunt însă determinate de sistemul colonial, inclusiv de discriminarea rasială È™i de clasă. O a treia temă a romanului este cea a efectelor limitate ale politicii. Implicare lui Singh È™i a prietenului său Brown în miÈ™carea de independență schimbă forma exterioară, dar nu poate schimba cu adevărat problemele structurale interioare ale societății.

Povestea este împărÈ›ită în trei părÈ›i, cartea debutând cu Singh, deja dezamăgit în exil, aflat în camera lui dintr-o pensiune din Londra. Ajuns la patruzeci de ani, el reflectă asupra evenimentelor petrecute în cariera sa, contemplând naufragiul pe care a încercat toată viaÈ›a să-l evite. În timpul facultății, în urma unor aventuri frivole, acesta o întâlneÈ™te pe Sandra, o tânără dezamăgită din cauza originilor ei umile, dar È™i a eÈ™ecului ei de a primi o bursă universitară. Singh se întoarce în Isabella împreună cu Sandra, acolo unde primeÈ™te de la bunicii lui o importantă moÈ™tenire, cu ajutorul căreia construieÈ™te Kripaville, o suburbie elegantă. Însă, succesul È™i bogăția nu reuÈ™esc să îi alunge vechile neliniÈ™ti legate de viaÈ›a trăită pe o insulă obscură. A doua parte a cărÈ›ii, care descrie copilăria protagonistului, dezvăluie sursa lipsei de scop care îi chinuie familia. La È™coală, Singh îl întâlneÈ™te pe Ethelbert Browne, un student de culoare, bursier. Prietenia lor tensionată este un punct important în cadrul romanului, deoarece, mai târziu, Browne îl va atrage pe Singh în lumea imprevizibilă a politicii insulei.

Cartea "Măscăricii" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Univers (2007) È™i Polirom (2003).