Trilogia de romane “Alexandru cel Mare”, “Trilogia di Aléxandros”, în limba italiană, de Valerio Massimo Manfredi, a apărut în anul 1998, la editura italiană, Mondadori, o traducere a acesteia fiind realizată câteva luni mai tîrziu în limba engleză, la editura britanică Pan Books.
Trilogia este formată din trei romane denumite “Fiul visului”, “Nisipurile lui Amon” È™i “Capătul lumii”, acestea vorbind despre viaÈ›a marelui rege al Macedoniei, Alexandru cel Mare, o figură emblematică a vremurilor, cel care a reuÈ™it să dobândească un imperiu amplu la vârsta de 32 de ani, atunci când a murit, rămânând în analele istoriei, ca unul dintre cei mai mari È™i iscusiÈ›i strategi È™i conducători militari din istorie.
În România, romanele apar între anii 2001 È™i 2002, la editura Allfa, în format broÈ™at, fiind singura editură care publică romanul în România, altă ediÈ›ie fiind publicată în anii 2006 È™i 2007, în format broÈ™at.
Valerio Massimo Manfredi s-a născut la data de 8 martie 1943, în comuna Castelfranco Emilia, din provincia nordică, Modena, fiind un important istoric, scriitor, eseist, jurnalist sau arheolog Italian, celebru pentru romanele sale cu valenÈ›e istorice.
CreÈ™te în localitatea natală, unde urmează cursurile primare È™i gimnaziale, pentru ca mai târziu, acesta să urmeze cursurile “Universității din Bologna”, acolo unde obÈ›ine o diplomă în domeniul artelor clasice.
Mai târziu, acesta urmează cursurile “Universității Catolice din Milano”, fiind specializat în domeniul topografiei lumii antice, acest lucru provocându-i dorinÈ›a aprinsă de a scrie lucrări istorice.
Din anul 1980, începe să predea în cadrul “Universității Cattolica del Sacro Cuore”, pentru ca, È™apte ani mai târziu, acesta să predea istoria în universități de prestigiu din VeneÈ›ia, Chicago, Sorbona sau Milano, acest lucru aducându-i un important prestigiu în lumea istoricilor.
Publică nenumărate eseuri È™i articole de specialitate, fiind de asemenea prezent la nenumărate conferinÈ›e È™i simpozioane din întreaga lume, dar începuturile în literatură, datează din anul 1985, atunci când scrie “Palladion”, o carte de aventură ce scoate la lumină mistere din lumea antică.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Spartan”, 1988, “Oracolul”, 1990 sau “Ultima legiune”, 2002, operă care a fost È™i ecranizată în anul 2007.
Trilogia de romane “Alexandru cel Mare” reprezintă un important roman istoric ce propune evidenÈ›ierea unuia dintre cei mai mari regi ai lumii antice, în persoana lui Alexandru cel Mare al Macedoniei, cel care s-a remarcat în scurta sa viață prin iscusinÈ›a cu care a reuÈ™it să conducă armata spre mari victorii, datorită îndeletnicirilor de strateg de care acesta dădea dovadă.
Primul volum, vorbeÈ™te despre copilul Alexandru, care este ghidat de mic spre culmi înalte, părinÈ›ii săi, regele Filip È™i mama sa Olimpia, fiind cei care îi adaugă acestuia strălucirea de mare strateg È™i lider politic de mai târziu. Se prezintă relaÈ›iile de prietenie avute, precum È™i relaÈ›ia cu Ducipal, calul acestuia, însă, cel mai important se pune accentul pe educaÈ›ie, Aristotel È™i Leonidas, oferindu-i acestuia cunoÈ™tinÈ›ele de care acesta are nevoie pentru a conduce un imperiu vast.
Cel de-al doilea volum oferă o perspectivă aparte asupra personalității acestuia, mama sa ambiÈ›ionându-l de mic înspre cucerirea lumii, spunându-i că poartă forÈ›a unui zeu, marele Zeus Amon, fiind tatăl acestuia.
Se prezintă pe de altă parte, campania acestuia de cucerire a Egiptului, precum È™i alte detalii pline de suspans despre cuceririle din deÈ™ertul persan, iar toate detaliile prezentate aici, oferă o imagine clară a abilităților pe care autorul le posedă în ceea ce priveÈ™te istoria È™i arheologia.
Ultimul volum vorbeÈ™te despre armata vastă a acestuia care se apropie de Asia È™i India, însă, i se oferă o caracterizare diferită lui Alexandru, care începe să fie acaparat de Imperiul Persan, căsătorindu-se cu o femeie persană È™i dorind dezvoltarea acestei culturi È™i în Macedonia È™i Grecia, lucru neînÈ›eles de oamenii ce stau în spatele regelui.
Din acest fapt, încep să apară din ce în ce mai multe sincope în luarea deciziilor, Alexandru fiind mânat de emoÈ›ii È™i un romantism marcant, acest lucru aducându-i în final un sfârÈ™it tragic.