Greul pamantului

Valeriu Anania - Greul pamantului
Valeriu Anania, pe numele său real Bartolomeu Anania s-a născut pe 18 martie 1921 în comuna Glăvile din Vâlcea. A avut o copilărie fericită, ca a oricărui copil ale acelor vremuri, a urmat È™coala în comuna natală È™i apoi s-a mutat la BucureÈ™ti pentru a urma cursurile Seminarului Teologic Central. În 1936 este membru activ al organizaÈ›iei ”Frăția de Cruce”, o miÈ™care legionară a tineretului formată de Corneliu Zelea Codreanu. Poate ai crede că acolo a învățat politică sau cum să fie antisemit, însă Anania afirmă cu mândrie că ”…nu am avut de învățat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam È™i de patrie, corectitudine, disciplină în muncă, cultivarea adevărului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu”.
În 1941 este arestat pentru că a participat la înmormântarea unui legionar, iar un an mai târziu pentru că deÈ›inea arme È™i materiale legionare în podul Mânăstirii Cernica. Pentru că se săturase să stea departe de oameni, s-a călugărit la Mânăstirea Antim unde a primit È™i numele de Bartolomeu È™i a fost hirotonit ierodiacon la Mânăstirea Polovragi È™i Baia de ArieÈ™.
În 1944 se înscrie în tandem la facultatea de medicină È™i la cea de teologie din Cluj, însă este exmatriculat 3 ani mai târziu pentru că a organizat o grevă anticomunistă împotriva lui Petru Groza. După acest episod ajunge stareÈ› la Mânăstirea TopliÈ›a din MaramureÈ™.
ViaÈ›a sa de scriitor a început încă de pe băncile È™colii, în 1936, la revista Vremea. Scria mult pentru reviste È™i îi plăcea È™i cu această ocazie a ajuns redactor È™ef pentru ”Dacia Rediviva”. A publicat È™i în reviste bisericeÈ™ti, scrieri dintre care amintim: ”AcÈ›iunea catolicismului în România interbelică” È™i ”Cartea deschisă a împărăției” iar în ultimii ani din viață, volumul ”Memorii”.
Mult mai importantă însă a fost cariera sa de dramaturg pentru care a obÈ›inut È™i Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România în anul 1982. Opere plin de mituri È™i legende, cum ar fi ”MioriÈ›a”, ”MeÈ™terul Manole”, ”Poeme cu măști” care au fost cu grijă puse pe scenele teatrelor ”Barbu Ștefănescu Delavrancea” È™i ”Alexandru Davila”. Acest vis de a deveni scriitor nu a fost întrerupt nici măcar de faptul că a fost ales ca arhiepiscop, perioadă în care a publicat câteva volume de poezii, ”Istorii agrippine” fiind cel mai cunoscut.
PreasfinÈ›itul moare pe 31 ianuarie 2011 È™i lasă în urma sa texte pline de învățături È™i lumină în sufletele noastre.
Proza în versuri ”Greul pământului” a apărut în anul 1982, dar din păcate nimeni nu a reeditat-o pe parcursul anilor. Această o ediÈ›ie în două volume o poÈ›i găsi pe site-ul nostru chiar È™i cu autograful autorului!
Ne aflăm în vremea lui Ioniță Caloian, È™ef al statului vlaho-bulgar. Pentru că este un autor ce se bazează pe mituri È™i legende, acestea au apărut È™i aici, însă atât de subtil încât dacă nu ai experiență cu scrierile sale, nici nu le vei observa. Pentru că ne aflăm în secolul 13, într-o lume demult dispărută, dragostea era greu de găsit, iar războiul, mereu prezent, umplea orice gol din suflet. ArticulaÈ›iile scenice reuÈ™esc să depășească orice dramaturg cunoscut È™i orice replică este aÈ™ezată cu grijă pe manuscris.

sus