„Ramayana”, scrisă iniÈ›ial de Valmiki, constă din 24 000 de È™oimi È™i È™apte cantoane. „Ramayana” spune povestea unui prinÈ›, Rama din oraÈ™ul Ayodhya din Kosala, a cărui soÈ›ie este răpită de Ravana, regele demonului (Rakshasa) din Lanka. Satiristul britanic Aubrey Menen spune că Valmiki a fost "recunoscut ca un geniu literar" È™i, astfel, a fost considerat "un în afara legii", probabil din cauza "scepticismului său filozofic" ca parte a perioadei "Iluminismului indian". Valmiki este de asemenea citat ca fiind contemporanul lui Rama. Menen susÈ›ine că Valmiki este "primul autor din toate istoria care se aduce în propria sa compoziÈ›ie". Valmiki s-a născut ca Agni Sharma într-un Brahmin numit Pracheta (cunoscut È™i sub numele de Sumali) de Bhrigu gotra, Potrivit legendei, el l-a întâlnit cândva pe seniorul Narada È™i a È›inut un discurs cu el cu privire la îndatoririle sale. MiÈ™cat de cuvintele lui Narada, Agni Sharma a început să execute penitență È™i a scandat cuvântul "Mara" care însemna "moarte". În timp ce îÈ™i îndeplinea penitenÈ›a timp de câÈ›iva ani, cuvântul a devenit "Rama", un nume al zeului Vishnu. În jurul lui Agni Sharma s-au format uriaÈ™e ghilimele care i-au adus numele de Valmiki. Agni Sharma, rebotezat Valmiki, a învăţat scripturile din Narada ÅŸi a devenit cea mai importantă asceză, venerată de toată lumea. Există, de asemenea, unele legende despre faptul că Valmiki a fost un hoÅ£ înainte de a se transforma în rishi. Nagara Khanda din Skanda Purana în secÈ›iunea sa despre crearea Mukhara Tirtha menÈ›ionează că Valmiki s-a născut Brahmin, cu numele de Lohajangha È™i a fost un fiu devotat părinÈ›ilor săi. El a avut o soÅ£ie frumoasă ÅŸi amândoi au fost credincioÅŸi unul altuia. Odinioară, când nu a fost ploaie în regiunea Anarta, timp de doisprezece ani, Lohajangha, de dragul familiei sale înfometate, a început să jefuiască oameni pe care i-a găsit în pădure. În cursul acestei vieÈ›i el a întâlnit cei È™apte seniori sau „Saptarishi” È™i a încercat să-i jefuiască. Dar adolescenÈ›ii învățaÈ›i au simÈ›it milă față de el È™i i-au arătat nebunia metodei sale. Unul dintre ei, Pulaha, i-a dat o mantra pentru a medita, iar Brahmin a devenit atât de aspru în recitarea sa încât furnici-dealuri veneau în jurul corpului său. Când bătrânii s-au întors È™i au auzit sunetul mantrei venind de pe dealul furnicii, l-au binecuvântat È™i au spus: "din moment ce ai realizat un mare Siddhi aÈ™ezat într-o ValmÄ«ka (un antic), vei deveni cunoscut în lume ca VÄlmÄ«ki.
Cartea o regăsim la „Biblioteca pentru Literatură” (1968), „Saeculum” (1997), „Curtea Veche 2018), „Litera” (2004). „Ramayana” reprezintă povestea de viață a prinÈ›ului Rama. Una dintre soÈ›iile tatălui său, regele Dashar-ta este cuprinsă de gelozie È™i astfel prinÈ›ul împreună cu soÈ›ia lui Sita È™i fratele său, Laksmana, se văd nevoiÈ›i să se autoexileze în pădure. Într-o zi când Rama se plimbă liniÈ™tit printre copaci, o principesă văduvă îl vede È™i se îndrăgosteÈ™te de el pe loc, dar Rama este devotat È™i loial soÈ›iei lui. Văduva atunci pune la cale un plan pentru a o răpi pe Sita È™i este ajutată de fratele ei, Ravana. Rama È™i Gurgi-va, regele maimuÈ›elor se alizaă pentru a lupta pentru un scop comun: salvarea Sitei. După ce este salvată, Rama este cuprins de nesiguranÈ›e È™i bănuieÈ™te că Sita i-a fost necredincioasă în tot acest timp. Ea urcă pe rug, dar flăcările stau departe de ea. Văzând că a greÈ™it È™i cuprins de sentimentul de vinovăție, îÈ™i retrage acuzaÈ›iile, însă curtenii îi aduc în continuare injurii È™i acuzaÈ›ii grele, astfel că Rama este nevoit să-È™i expulzeze soÈ›ia. La o distanță de câÈ›iva ai, Sita È™i cei doi fii pe care îi are împreună cu Rama, participă la o jertfă organizată de Rama. El o recunoaÈ™te, ea îi jură din nou că i-a fost credincioasă È™i apoi moare.