Vasile Parvan - Getica

Lucrarea istorică “Getica – O protoistorie a Daciei”, de Vasile Pârvan, a apărut în anul 1926, la editura Cultura NaÈ›ională, din BucureÈ™ti, fiind o lucrare de referință pentru conturarea unei istorii din cele mai vechi timpuri, odată cu primele aÈ™ezări ce leagă totul de viitoarea locaÈ›ie ce poartă  numele de România, Dacia, fiind elementul de referință al poporului român, o rădăcină amplă, din care se desprind elemente profunde, acesta reuÈ™ind să pună în evidență în cele peste 900 de pagini, mai multe detalii grafice legate de traco-geÈ›i, fiind, printre altele È™i un foarte iscusit epigrafist, planÈ™ele È™i hărÈ›ile reprezentând detalii despre vechile aÈ™ezări È™i despre îndeletnicitile traco-geÈ›ilor, fiind elemente de referință în implementarea unui document de o importanță deosebită.

Printre alte edituri care publică lucrare, putem aminti de editura Meridiane, 1982, în format cartonat È™i broÈ™at sau editura Universitas, 1992, în format cartonat.

Vasile Pârvan s-a născut la data de 28 septembrie 1882, în comuna HuruieÈ™ti, din judeÈ›ul Bacău, fiind un însemnat istoric, epigrafist, arheolog È™i eseist român, membru titular al Academiei Române, distincÈ›ie oferită în anul 1913.

Vasile, creÈ™te în interiorul unei familii modeste, fiind fiul învățătorului Andrei Pârvan È™i a AristiÈ›ei Chiriac, începând cursurile primare în localitatea BereÈ™ti, pentru ca mai târziu, acesta să urmeze cursurile liceale în cadrul Colegiului NaÈ›ional „Gheorge RoÈ™ca Codreanu”, din Bârlad.

De la început de secol XX, acesta începe cursurile universitare în cadrul “Universității din BucureÈ™ti”, studiind filosofia È™i literatura, printre profesorii de la care acesta învață tainele istoriei, putem aminti de marele Nicolae Iorga.

Din anul 1904, obÈ›ine o bursă de studii È™i merge pentru a studia în Germania, urmând cursurile unor universități din Jena, Brenau sau Berlin, la Brenau, acesta obÈ›inând titlul de doctor, fiind numit de către germani, „micul Mommsen”, după ce Theodor Mommsen, primise premiul Nobel în 1902 pentru o lucrare despre istoria Romei Antice.

Din anul 1900, acesta începe să scrie pentru diverse reviste literare importante, iar din anul 1905, acesta publică prima sa operă de seamă, “RelaÈ›iile lui Ștefan cel Mare cu Ungaria”, fiind prima operă de seamă publicată de autor.

Printre cele mai de seamă opere semnate de autor, putem aminti de “M. Aurelius Verus Caesar È™i L. Aurelius Commodus”, 1909, “Cetatea Tropaeum”, 1912, “Idei È™i forme istorice”, 1920 sau “Începuturile vieÈ›ii romane la gurile Dunării”, 1923.

Lucrarea istorică “Getica – O protoistorie a Daciei”, de Vasile Pârvan reprezintă o adevărată nestemată a istoriei prezentată ca una din protoistorie, autorul oferind un incipit în ceea ce priveÈ™te conturarea unor valenÈ›e incipiente în conturarea unui lexic, ori a unei origini în ceea ce priveÈ™te îndeletnicirile strămoÈ™ilor daci, sau schimbările care se preced în jurul acestui stat dac.

Acest amplu document este realizat de autor de-a lungul a peste zece ani, culminând cu opera sa de referință despre protoistoria Daciei, reuÈ™ind pentru prima dată înfiriparea în istorie a civilizaÈ›iei traco-getă, precum È™i detalii legate de parcursul acestora pe teritoriul carpato-danubiano-pontic.

Autorul oferă operei acest nume după ce se documentează din alte monografii mai vechi ce discută despre oamenii È™i despre aÈ™ezarea unde trăiau traco-geÈ›ii, astfel că monografia lui Criton È™i cea oferită de medicul lui Traian, devin elemente care îl fac pe Pârvan să ia decizia folosirii numelui de Getica în developarea amplului său proiect.

Chiar dacă s-au mai realizat lucrări ample despre daci, A.D. Xenopol, fiind unul dintre realizatorii unei astfel de ample documentaÈ›ii, Pârvan, cu ajutorul abilităților epigrafice sau arheologice, ajunge să descopere detalii importante È™i cu un impact marcant în ceea ce priveÈ™te trecutul acestora, scrierile, dar È™i informaÈ›iile esenÈ›iale legate de abilitățile acestora , precum È™i cunoÈ™tiinÈ›ele legate de conducerea unui stat, de astronomie, realizarea podoabelor de aur sau religie, fiind elemente de referință în conturarea operei.

Nenumăratele hărÈ›i È™i planÈ™e ce reprezintă detalii cercetate despre traco-geÈ›i îi oferă un important cuvânt în ceea ce priveÈ™te veridicitatea celor afirmate în aceste pagini, Pârvan fiind unul dintre cei mai pregătiÈ›i autori în ceea ce priveÈ™te dezgroparea istoriei È™i analizarea ei cu minuÈ›iozitate.