Vasili Grossman - Stepan Colciughin

Vasili Grossman este unul dintre cei mai curajoÈ™i scriitori pe care Rusia avea să îi ofere modernității. TotuÈ™i, nu multe opere de ale sale vor rămâne în istoria imaginarului colectiv drept unele de succes. Cumva, scriitorul avea să surprindă prin maniera de relatare a unor scene desprinse din viaÈ›a simplă, grea, trăită în patria mamă, însă pentru acest curaj va fi taxat sângeros de KGB È™i cenzură. DeÈ™i nu se compara în grandoare cu alÈ›i conaÈ›ionali, Grossman face un portret nemaivăzut al societății sale, descrie oameni È™i evenimente ca nimeni altul. Adesea, autorul este aspru criticat pentru sinceritatea dură de care dă dovadă, însă relatările nu se opresc aici.

Personajele lui sunt inspirate din realitatea de zi cu zi, iar artificiile literare utilizate sunt aproape invizibile. La o analiză mai atentă, autorul este concentrat îndeosebi pe relaÈ›ia personajelor sale cu societatea, iar nebunia veacului nu a fost niciodată mai bine portretizată. Grossman este un maestru în dezvăluirile sale, este un artist al peniÈ›ei È™i reuÈ™eÈ™te să ne surprindă È™i să ne È™ocheze deopotrivă.

„Stepan Colciughin” este una dintre lucrările mai puÈ›in cunoscute ale lui Grossman, însă asta nu o face mai puÈ›in interesantă. Cartea îÈ™i centrează acÈ›iunea la Moscova, locul de baÈ™tină al autorului È™i aduce în prim plan o societate bolnavă, guvernată de război È™i foamete, de însingurare È™i neputință. Scriitorul face o schiță morală a personajelor sale È™i reuÈ™eÈ™te să ne impresioneze cu puterea sa de evocare. În vremuri încă tulburi, când confruntările de natura politică încă ardeau mocnit, Grossman analizează È™i aduce concluzii în faÈ›a publicului. Cititorii vor fi surprinÈ™i să observe o realitate atât de stranie È™i să o asimileze.

Romanul de față este unul cutremurător, iar experÈ›ii îl vor asemăna cu „Crimă È™i pedeapsă”, semnată de Dostoievski. Opera este de o calitate literară deosebită, cu o acÈ›iune simplă, plină de suspans È™i realism, cu personaje puÈ›ine, dar bine conturate È™i cu un cadru de ansamblu de-a dreptul incredibil. Adesea, avem tendinÈ›a să îl comparăm pe Grossman cu alÈ›i scriitori ruÈ™i. TotuÈ™i, realismul acestuia va fi greu de egalat în epocă, iar pentru acesta va fi iubit È™i urât deopotrivă. Lucrarea este atent analizată, este cenzurată È™i pusă sub lupa KGB-ului vreme îndelungată. Autorul încearcă o bună bucată de vreme să o È›ină ascunsă È™i chiar are reÈ›ineri în publicarea manuscrisului.

Cartea ajunge pe piață, iar succesul va fi nesperat de mare. Ulterior, aceasta va fi reeditată È™i tradusă în peste 10 limbi de circulaÈ›ie internaÈ›ională. Astăzi este o lucrare de referință în literatura rusă, iar pe site-ul nostru este disponibilă în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Consiliul Central al Sindicatelor (1953), ConfederaÈ›ia Generală a Muncii (1949).