Romanul “Doamna Dalloway”, “Mrs. Dalloway”, în limba engleză, de Virginia Woolf, a apărut în anul 1925, la editura Hogarth Press, din Londra, fiind un roman care pune accent pe derularea evenimentelor care se expun continuu ca într-o avalanșă, prezentând o poveste cu note de iubire dramatică, în care personajele îÈ™i arcuiesc simÈ›urile atât de intens încât ajung să îÈ™i cunoască într-o oarecare măsură gândurile.
În România, opera apare în anul 1968, la editura pentru Literatură Universală, din colecÈ›ia Meridiane, fiind un roman foarte aÈ™teptat de cititorii acestui gen.
Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Rao, din colecÈ›ia Opere XX, 2003, în format broÈ™at, editura Humanitas, din colecÈ›ia Raftul Denisei, 2012, în format broÈ™at, editura Adevărul Holding, din colecÈ›ia 101 cărÈ›i de citit într-o viață, 2012, în format cartonat sau editura Polirom, 2013, în format broÈ™at.
Printre cele mai importante opere semnate de Virginia Woolf, putem aminti de “Night and day”, “Noapte È™i zi”, 1919, “Jacob’s room”, “Camera lui Jacob”, 1922, “To the lighthouse”, “Spre far”, 1927 sau “The waves”, “Valurile”, 1931.
Romanul “Doamna Dalloway”, de Virginia Woolf a purtat iniÈ›ial numele de “Hours”, “Orele”, fiind o poveste în care în decursul unei zile de vară din Londra, personajul principal, Clarissa Dalloway, testează mai multe senzaÈ›ii pe care le developează cumva, toate ascunzând drame prin care eroina a trecut.
Romanul este croit după un procedeu al naraÈ›iunii fragmentară, eroina principală a operei, având astfel mustrări de conÈ™tiință, iar tehnica de narare se pliază astfel după aceste redări, urmărind astfel tehnica fluxului conÈ™tiinÈ›ei.
AcÈ›iunea operei se concretizează într-o zi din viaÈ›a doamnei Clarissa Dalloway, o zi în care aceasta pregăteÈ™te o serată impresionantă, aici fiind invitaÈ›i oameni marcanÈ›i din înalta societate.
În acea dimineață, Clarissa se confruntă cu un moment de aducere aminte asupra trecutului È™i tinereÈ›ii acesteia, atunci când îi face o vizită un prieten vechi, pe nume Peter Walsh, cel care o ceruse în căsătorie cu mult timp în urmă, dar care fusese refuzat de aceasta.
Acesta îi povesteÈ™te acum faptul că iubeÈ™te o femeie cu doi copii, iar singurul impediment îl reprezintă divorÈ›ul care trebuie rezolvat cu orice preÈ›.
Pe alt plan se conturează o altă personalitate, în imaginea lui Septimus Warren Smith, un personaj care trece prin trauma războiului, trăind într-o lume interioară, acesta auzind voci È™i având vedenii care îl duc aproape de pragul nebuniei.
Între acest plan al nebuniei, scos în evidență de trăirile lui Septimus Warren Smith È™i trăirile Clarissei, se leagă ceva, cei doi vindecându-È™i trecutul È™i cauterizând rănile rămase deschise È™i pe care timpul nu a reuÈ™it să le închidă.
ConstrucÈ›ia romanului, pe mai multe planuri È™i pe mai multe developări ale conÈ™tiinÈ›ei, pare a fi un labirint complex înfiripat în interiorul minÈ›ii personajului, avem aici parte de trăiri intense È™i frământări care se despică în cuvinte dure spuse în decursul unui mecanism ager, cum este timpul.
Romanul a fost ecranizat în anul 1997, fiind regizat de Marleen Gorris È™i avându-i în prim plan pe actorii Vanessa Redgrave, în rolul Clarissei Dalloway È™i pe Michael Kitchen, în rolul lui Peter Walsh.