Virginia Woolf s-a născut pe 25 ianuarie 1882 la Londra, într-o familie de intelectuali victorieni. Tatăl său a fost cel ce a pus bazele primului dicÈ›ionar biografic universal iar mama sa era frumoasă din cale afară. Mai avea patru fraÈ›i aÈ™a că nu a avut cum să se plictisească în copilărie, le citea rudelor, făcea tot felul de scenete È™i se bucura de râsetele celor din jur. Din 1895 până în 1904 toată familia decedează în afară de doi fraÈ›i iar Virginia suferă o depresie severă. Începe să studieze pentru a-È™i ocupa timpul insa moare È™i fratele său, Thoby, de care era foarte apropiată. În 1915 reuÈ™eÈ™te să publice primul roman, Călătorie în larg, iar de aici a fost doar un pas mic spre a deveni una dintre cele mai apreciate scriitoare ale secolului al XX-lea. Întotdeauna a militat pentru pace È™i dreptate, a abordat teme politice È™i a introdus personaje reale în cărÈ›ile sale. Suferea de o tulburare maniaco-depresivă ce s-a agravat odată cu trecerea anilor dar asta nu a împedicat-o să scrie romane precum: Spre far, Doamna Dalloway sau Camera lui Jacob.
Romanul "Între acte" a fost publicat pentru prima dată la editura Hoghart Press în 1941. În limba română apare în 1978 la editura Univers, ediÈ›ie ce va fi urmată de Rao în 1985.
Ne aflăm într-ub sătuc din Anglia chiar înainte de izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial, È™i chiar în curtea celui ce va găzdui anul acesta concursul anual. Bartholomew Oliver este numele lui, ofiÈ›er pensionat È™i văduv, ce locuieÈ™te împreună cu Lucy Swithin, sora lui deosebit de stilată. Bartholomew are È™i un fiu dar lucrează la Londra È™i are È™i el doi copii È™i o soÈ›ie care nu îl mai iubeÈ™te demult È™i acum îÈ™i petrece timpul cu un fermier. Au venit È™i ei insa toată acÈ›iunea ne este descrisă de domniÈ™oara La Trobe, o femeie ciudată dar cu harul vorbirii. Lucy făcea toate pregătirile, aranjamente, mâncare, băuturi È™i aÈ™ezatul meselor, Bartholomew se juca cu nepoÈ›ii iar William Dodge era victima homofobilor. Pe seară începea în sfârÈ™it concursul ce avea trei părÈ›i: prima era prezentarea unei scenete de Shakespeare, a doua parodierea unei comedii iar a treia peisajul victorian. DomniÈ™oara la Trobe decide să uimească publicul cu o scenÄ surpriză în care publicul ajungea pe scenă cu ajutorul unei oglinzi È™i apoi pleacă la birtul din sat pentru a contempla următoarea scenetă.