William Gibson - Neuromantul

William Ford Gibson s-a născut la 17 martie 1948, în Conway, Carolina de Sud È™i este un scriitor canadian, de origine americană. El este numit în spaÈ›iul public „profetul întunecat” al genului cyberpunk (fenomen mainstream al literaturii science-fiction, urmărit ca gest anarhic), datorită romanelor sale care au caracter de ficÈ›iune speculativă. El a inventat în povestirea sa „Burning Chrome” termenul de „cyberspaÈ›iu” È™i a extins conceptul mai târziu în romanul „Neuromantul” cu care a debutat în anul 1984. Gibson È™i-a imaginat înaintea apariÈ›iei Internetului în anii ’90 cum arată È™i se comportă cyberspaÈ›iul, creând practic, o imagine aproape clară a erei informaÈ›ionale. Tot datorită lui au apărut programele de reality-tv È™i a pus baza construcÈ›iei mediului virtual pentru lucruri precum jocurile video si World Wide Web. William a fost un adolescent timid È™i introvertit, pasionat de lecturile S.F. În timpul războiului Vietnamez a emigrat in Canada (1968) È™i È™i-a concentrat atenÈ›ia asupra contraculturii, iar după ce s-a stabilit în Vancouver,  a devenit scriitor profesionist, păstrându-È™i dubla cetățenie. Primele sale texte sunt strâns legate de un (posibil) viitor (atunci) apropiat în care era analizat È™i expus contrastul dintre o calitate slabă a vieÈ›ii È™i o calitate înaltă a tehnicii, provenit din efectele ciberneticii È™i reÈ›elelor de calculatoare asupra oamenilor. Toate aceste poveÈ™ti i-au fost publicate în cele mai populare reviste de literatura S.F. Toate acestea au fost reluate, dezvoltate È™i culminate mai târziu în romanul său de debut „Neuromantul”, fiind declarat un real succes È™i bucurându-se de critici pozitive È™i laude, luând naÈ™tere, astfel miÈ™carea literară cyberpunk. Gibson este considerat unul dintre cei mai cunoscuÈ›i scriitori de S.F., iar „The Guardian” a declarat în 1999 că Gibson este „cel mai important romancier din ultimele două decenii”. Tot el este creatorul subcategoriei steampunk.

Romanul său de debut, „Neuromantul” a fost cerut de Terry Car pentru seria a III-a „Ace Science Fiction Specials”, volum care îÈ™i propunea să fie compus doar din debuturi de romane. Lui Gibson i s-a pus la dispoziÈ›ie un an pentru a duce la finalitate romanul, fapt care l-a cufundat într-o stare de panică fără margini, simÈ›indu-se chiar obligat să scrie un roman întreg, despre care el considera că mai avea nevoie de cel puÈ›in patru sau cinci ani pentru a-l finaliza. A primit ca film de referință „Blade Runner” (1982) – lansat după ce William a scris mai bine de o treime din romanul său – È™i după primele douăzeci de minute de vizionare era convins că romanul său este sortit eÈ™ecului È™i că va muri înainte de a ajunge măcar să „trăiască”. Cuprins de un val de teamă, frustrare È™i ideea că se va face de ruÈ™ine pentru totdeauna, a rescris de 12 ori primele două treimi din carte, gândindu-se doar să nu piardă atenÈ›ia cititorului. Cu toate că panica pe care a simÈ›it-o aproape l-a paralizat din punct de vedere emoÈ›ionalo-creativ, rezultatul i-a depășit orice aÈ™teptare umană, universală. Chiar dacă lansarea nu a fost una extrem de zgomotoasă sau spectaculoasă, romanul s-a bucurat de un succes rapid, reuÈ™ind să se vândă în 6.5 milioane de exemplare în întreaga lume È™i fiind primul roman care a câÈ™tigat „coroana triplă” a preiilor È™tiinÈ›ifico-fantastice: Nebula, Hugo È™i Philip K. Dick. Mai târziu, Gibson a făcut o glumă despre autorul romanului (el însuÈ™i), spunând că i-ar face cinste cu un pahar, însă că nu e sigur dacă i-ar împrumuta bani, făcând referire la opera sa ca la un roman care a fost scris de un adolescent. Lucrarea, însă, este cea care l-a scos pe Gibson din anonimat la vârsta de 35 de ani.

Romanul a fost publicat, aÈ™adar, în anul 1984, iar astăzi o regăsim în următoarele edituri: „Leda” (2005), „Univers” (2008), „Cristian Plus” (1990), „Paladin” (2017, 2014).

Este împărÈ›it în patru părÈ›i È™i un epilog. AcÈ›iunea are loc în cea mai mare metropolă din lume, Conurb. Hacker-ul Henry Dorsett Case, cuprins de lăcomie, încearcă să fure de la È™eful său, dar acesta îi injectează o neurotoxină menită să distrugă selectiv sistemul nervos, conectată în mod direct la tastatura calculatorului. Atunci când Case nu reuÈ™eÈ™te să se conecteze sub nicio formă la reÈ›ea, pentru el totul este pierdut È™i inexistent din acel punct înainte. Ajuns în pragul suicidului, rămas fără slujbă È™i cu o dependență de droguri la purtător, caută plin de disperare clinica lui Chiba pentru a se putea vindeca. Molly Millions (samurai de stradă) îmbunătățit È™i mercenar al unui fost ofiÈ›er pe nume Armitage, îl salvează pe Case, oferindu-i vindecarea în schimbul serviciilor sale de hacker. Case acceptă fără nicio ezitare, necunoscând adevăratele planuri ale lui Armitage. DeÈ™i i se repară sistemul nervos, Armitage îi mărturiseÈ™te că toxina i-a fost injectată È™i în vasele de sânge È™i îi promite că dacă îÈ™i îndeplineÈ™te îndatoririle față de el, acesta îi va elimina definitiv toxina din organism. Ca să îi crească încrederea lui Case, Armitage îi înlocuieÈ™te pancreasul cu un È›esut grefat, oprindu-i dependenÈ›a de droguri, È›esutul fiind incapabil să metabolizeze drogurile. RelaÈ›ia dintre Case È™i Molly devine tot mai strânsă È™i plină de încredere, astfel că, după îndeplinirea misiunii, ascultând intuiÈ›ia fetei, aceÈ™tia încep o cercetare amănunÈ›ită despre trecutul lui Armitage, aflând astfel că acesta fusese de fapt colonelul Willis Corto, un membru al unei cunoscute operaÈ›iuni prin care distrugeau calculatoarele sovietice printr-un atac aerian. Urmează un război cibernetic cu răsturnări de situaÈ›ie în care fiecare parte este câÈ™tigătoare, pe rând, până într-un anumit punct. Apar personaj noi care schimbă taberele, iar în final Armitage este distrus, toxina din corpul lui Case este eliminată din rădăcini, cazul este rezolvat, el împreună cu Molly devin eroi È™i sunt recompensaÈ›i pentru munca depusă.