Anticariat online · Cărți vechi și noi

Pianistul

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Wladyslaw Szpilman - Pianistul Vezi detalii PianistulWladyslaw Szpilman  
Wladyslaw Szpilman - Pianistul Vezi detalii PianistulWladyslaw Szpilman  
Wladyslaw Szpilman - Pianistul Vezi detalii PianistulWladyslaw Szpilman  

Wladyslaw Szpilman - Pianistul
Romanul autobiografic "Pianistul" a fost publicat pentru prima dată în 1946 la editura poloneză Jerzy Waldorff. În limba română apare în numeroase ediÈ›ii, printre care Humanitas în  2003 È™i 2019 È™i  Rao în 2006.
În 2002 apare prima adaptare cinematografică unanimă în regia lui Roman Polanski iar în 2007 adaptarea într-o piesă de teatru.
Wladyslaw Szpilman s-a născut în 1911 într-un oraÈ™ industrial din Polonia. Încă de mic a fost pasionat de muzică aÈ™a că a urmat cursurile Universității de Muzică Fryederyk Chopin din VarÈ™ovia È™i Academiei de Arte din Berlin. În 1933 regimul nazist vine la putere aÈ™a că Wladyslaw se întoarce la VarÈ™ovia unde va lucra ca pianist pentru canalul de radio naÈ›ional. După invazia poloneză, evreilor li s-a garantat că vor fi foarte bine prin o serie de pliante însă È™tim cu toÈ›ii că aceasta a fost doar o manipulare în masă. Exista un ghetou în VarÈ™ovia ce era împrejmuit de ziduri, oamenii È™tiind că acolo este o zona infectată de tifos, È™i acolo locuia È™i familia lui. Pentru a-È™i păstra casa au trebuit să plătească chirii uriaÈ™e È™i au fost nevoiÈ›i să vândă multe bunuri dintre care È™i cel mai de preÈ›, pianul. Autorul îÈ™i câÈ™tiga existenÈ›a cântând la pian, iar după ce a trebuit să îl vândă, a început să frecventeze diverse cafenele ce aveau instrumentul său. De-a lungul timpului ghetoul ajunsese să fie doar un grup de intelectuali ce reuÈ™eau să susÈ›ină toÈ›i evreii din VarÈ™ovia È™i singurul ce aducea informaÈ›ii era Zyskind care ulterior a fost ucis alături de familia sa. În 1942 ofiÈ›erii germani au început să împânzească clădirile È™i să percheziÈ›ioneze toÈ›i localnicii. Cei ce doreau să rămână acolo trebuiau să demonstreze că sunt utili societății aÈ™a că Szpilman a reuÈ™it să obÈ›ină È™ase contracte de muncă. AÈ™a au ajuns în niÈ™te barăci speciale pentru muncitori dar după nici o luna tot visul frumos s-a terminat È™i au fost deportaÈ›i la lagărul Treblinka. Singurul ce a reuÈ™it să supravieÈ›uiescă până ce a ajuns acolo a fost doar el È™i a trebuit să muncească pentru a se menÈ›ine în viață. A trebuit să demoleze zidurile ghetoului, să fie È™ef de magazie È™i după ce a reuÈ™it să obÈ›ină mai multa hrană pentru deÈ›inuÈ›i, a evadat. Prietenii săi erau implicaÈ›i în rezistenÈ›a poloneză È™i au reuÈ™it să îl ascundă dar teama de germani creÈ™tea cu fiecare zi. În câteva luni s-a gândit de zeci de ori la sinucidere È™i a ajuns să fo facă după ce clădirea sa a fost incendiată. A sperat că dacă va înghiÈ›i un pumn de pastile va înceta din viață dar iată că s-a trezit a doua zi. După război a continuat să lucreze la radio È™i a devenit È™eful departamentului de muzică până în 1963, când s-a retras pentru a avea concerte de pian pe cont propriu.
SfârÈ™itul poveÈ™tii sale va fi pe 6 iulie 2000 la VarÈ™ovia dar viaÈ›a sa va rămâne pe veci o poveste de excepÈ›ie ce ar trebui să inspire pe toată lumea.


sus