Figura reprezentativă a Greciei Antice, Xenofon avea să ofere umanității o moÈ™tenire literară extraordinară. Se naÈ™te la Corint, în Grecia Antică È™i se trage dintr-o familie de vază, fapt ce îi va garanta o educaÈ›ie aleasă È™i un parcurs extraordinar. Rămâne alături mai marilor Cetății È™i se găseÈ™te adesea la adunările lui Socrate, pe care îl va diviniza. UrmăreÈ™te îndeaproape activitatea patriei sale È™i încearcă să înÈ›eleagă, încă de la vârste fragede, însemnătatea cuvintelor ori alte taine ascunse. Nu trece multă vreme până ce începe să studieze anticii pe cont propriu, fiind fascinat de orice fel de lecturi care îi cad în mâini. De aici înainte va eclipsa pe oricare alt învățăcel, va pune întrebări maeÈ™trilor, va cugeta în taină, va urmări È™i va asculta, pentru a ajunge, în cele din urmă, cel mai important gânditor al Greciei Antice, după Platon. Căci, trebuie să fim realiÈ™ti È™i să înÈ›elegem că geniul lui Xenofon ar fi dominat veacuri de-a rândul imaginarul colectiv, daca nu ar fi fost cumva umbrit de strălucirea platoniciană. Fără să îi diminuăm importanÈ›a, trebuie să spunem că Xenofon a avut neÈ™ansa de a aparÈ›ine aceluiaÈ™i popor precum Platon. Târziu, în anii de glorie ai Eladei, vom observa că scrierile lui Xenofon vor fi la mare căutare.
Mai întâi rostite, asemenea unor poeme de război, pentru ca mai apoi să fie scrise în greacă veche, manuscrisele vor dăinui, cu adnotări È™i adăugiri, până în contemporaneitate. Scrierile lui Xenofon vor fi atent analizate È™i dezbătute, iar comparaÈ›iile între acesta È™i Platon vor fi inevitabile.
Discipol al lui Socrate, Xenofon îÈ™i găseÈ™te inspiraÈ›ia în Cetatea grecească autentică È™i îÈ™i construieÈ™te eroii È™i antieroii într-o manieră realistă, uneori tranÈ™antă. Opera sa, intitulată sugestiv „Helenicele” avea să devină una dintre cele mai apreciate din toate timpurile, fiind o continuare a unei alte scrieri măreÈ›e, „Războiul peloponeziac”, al lui Tucitide.
În „Helenicele” vom asista la eÈ™uarea planurilor spartane de cucerire a noilor teritorii È™i la o renaÈ™tere a grecilor pe toate planurile, îndeosebi în sfera politică. Perioada întunecată din tabăra grecilor avea să se sfârÈ™ească odată cu finele hegemoniei spartane, care a înrobit popoare È™i a avut parte de zeci de ani de glorie. Izvoarele de la Micene, călătoriile marilor conducători, lupta lui Cirus cel Tânăr împotriva propriului frate È™i înălÈ›area Cetății antice întru progres sunt numai câteva dintre temele abordate de gânditorul nostru.
O bună parte din lucrare face referire la Socrate È™i la interminabilele dialoguri cu acesta, la desele plimbări către suburbiile Cetății, ori la adunările generale din Agora. Manuscrisul lui Xenofon va reprezenta o piatră de temelie pentru cultura greceasca È™i, mai târziu, o moÈ™tenire deosebită lăsată umanității.
Astăzi, bibliotecile din întreaga lume păstrează la loc de cinste documentul atât de căutat È™i de apreciat, iar pe site-ul nostru îl puteÈ›i găsi în ediÈ›ia de la editura ȘtiinÈ›ifică (1966).