Yukio Mishima - Templul de aur

Un templu din Kyoto rezistă timpului, războaielor È™i oamenilor, însă un student reuÈ™eÈ™te să îi dea foc, iar, de aici înainte, se dezlănÈ›uie nebunia. Cartea lui Mishima, una dintre cele mai căutate opere ale sale, avea să facă înconjurul lumii È™i să stârnească adevărate controverse. O operă straÈ™nică, pur japoneză, inovativă È™i stranie, în acelaÈ™i timp. Cel care avea să se sinucidă într-un mod ritualic, Yukio Mishima, îÈ™i construieÈ™te povestea într-un fel aparte, dar nu se îndepărtează de stilul care l-a consacrat. ÎnÈ›elegem, aÈ™adar, că stilul autorului este de-a dreptul inconfundabil È™i nici o forță externă nu îi va schimba perspectiva în care priveÈ™te lumea ori în care îÈ™i împărtășeÈ™te poveÈ™tile.

Născut într-o familie de samurai È™i având parte de o educaÈ›ie draconică, scriitorul porneÈ™te într-o călătorie fabuloasă la care ne va face părtaÈ™i. Cartea reuneÈ™te ororile războiului È™i chemarea sângelui, dar È™i revolta È™i actele de cruzime ale unor tineri îndoctrinaÈ›i. Urmărind un fir narativ complex, volumul va fi catalogat drept alambicat È™i greu de priceput de  publicul de nișă. Astfel, Mishima prezintă, mai târziu, o continuare a operei, de fapt un soi de notă explicativă care să vină în ajutorul cititorului.

Imaginea Japoniei de altădată ne copleÈ™eÈ™te, iar neputinÈ›a oamenilor în faÈ›a nedreptăților ne macină. Războiul face victime, dar depresia È™i starea de angoasă în care se afla societatea face adevărate ravagii. Revoltele sunt la tot pasul È™i treptat se transformă în adevărate manifestaÈ›ii stradale fără precedent. Fost om politic cu deprinderi liberale, Mishima nu se teme sa facă acuzaÈ›ii, fie È™i în lipsa dovezilor, ba chiar se dovedeÈ™te războinic în acest sens.

Traume din copilăria uitată a autorului îÈ™i fac apariÈ›ia treptat È™i sunt atribuite personajelor, iar o stare generală de rău pare să domine întreaga scriere. Limbajul este È™i el ciudat, străin de alte forme de exprimare, dar plin de semnificaÈ›ii È™i metafore. Cumva, în formă indirectă, autorul îÈ™i strigă furia, îÈ™i prezintă fricile È™i îÈ™i descarcă nervii. Scrisul devine, aÈ™adar, o formă de eliberare, dar È™i o metodă declanÈ™atoare de catharsis. Spre final, avem câteva trimiteri spre sfera sexualității, iar È™ocul va fi amplificat de câteva mărturisiri bizare ale personajelor.

Mishima trăieÈ™te prin intermediul eroilor săi, iar acest fapt ne bucură È™i ne înspăimântă deopotrivă. Cumva, asistăm la o degradare umană fără precedent, dar suntem neputincioÈ™i È™i devenim cumva ostili. Cartea este un adevărat spectacol, o capodoperă a literaturii japoneze, care va face înconjurul lumii, sporindu-i faima creatorului său. Apărută pentru întâia oară în anul 1956 È™i adaptată pentru un material televizat doi ani mai târziu, opera se regăseÈ™te astăzi în stocul nostru în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Humanitas (2013), Univers (1985), Humanitas (2000).