Yuval Noah Harari - Homo deus

Yuval Noah Harari, născut la 24 februarie 1976, în Istrael, este autorul bestseller-urilor internaÈ›ionale Sapiens: Scurta istorie a omenirii (2015) È™i Homo Deus: Scurta istorie a viitorului (2017). Lucrările sale pun accentul pe liberul albitru, conÈ™tiință, inteligență, fericire È™i suferință.

Cartea "Homo Deus", partea a doua a încercării lui Yuval Noah Harari de a explica întreaga istorie, a fost publicată în anul 2015, examinând posibilitățile pentru viitorul Homo sapiens. Premisa cărÈ›ii subliniază că, în viitor, este posibil ca omenirea să facă o încercare semnificativă de a câÈ™tiga fericirea, nemurirea È™i puteri asemănătoare lui Dumnezeu. Lucrarea continuă să speculeze în mod deschis diferite moduri în care această ambiÈ›ie ar putea fi realizată pentru Homo sapiens în viitor, pe baza trecutului È™i a prezentului.

În lucrarea sa, intitulată "Sapiens", el a creat un model al modului în care oamenii au crescut pentru a deveni prădătorul de vârf al Pământului, dar È™i cea mai puternică forță ecologică. În "Home deus", el îÈ™i perfecÈ›ionează modelul, făcând predicÈ›ii despre cultură într-un viitor transuman. DeÈ™i antropologia este subiectul său principal, cartea se cufundă în domenii la fel de diverse precum psihologia evoluÈ›ionistă, informatică È™i critică literară.

"Homo deus" ia în considerare modul în care È™tiinÈ›a È™i tehnologia vor remodela cultura. Pentru acest lucru, autorul trebuie să stabilescă în primul rând ce este cultura, ce o motivează È™i cum modelează activitatea umană. Similar cu mulÈ›i savanÈ›i ai vremurilor, Harari susÈ›ine că aceasta nu este doar un produs auxiliar al societății - este ceea ce a făcut posibil ca o anumită specie de Homo să se ridice deasupra celorlalte. Oamenii sunt algoritmi care rulează un hardware biologic, la fel ca orice altă plantă sau animal. Oamenii primitivi au înÈ›eles acest lucru, È™i prin urmare, erau animiÈ™ti - vedeau È™erpii, vulturii È™i elefanÈ›ii din jurul lor ca fiind egali cu ei însuÈ™i. Chiar È™i atunci când omorau un animal, făceau adesea sacrificiul ca penitență pentru a împiedica natura să-i întoarcă favoarea.

Din cartea lui Harari se pot extrage trei mari idei: oamenii moderni au dominat toate celelalte specii, deoarece numai ei pot folosi realități intersubiective pentru a coopera cu străinii; în occident, cea mai mare parte a moralității derivă din Umanismul liberal, realitatea intersubiectivă dominantă azi; umanismul poate face loc într-o zi unei noi ideologii. Dacă se întamplă acest lucru, tot ceea ce se crede despre "bine" È™i despre "rău" va fi inutil. DeÈ™i ideile lui Harari despre viitor sunt speculative, ele sunt, de asemenea, greu de ignorat. Căderea umanismului ar fi cea mai mare schimbare culturală din istoria oamenirii din ultimii 500 de ani. ȘtiinÈ›a modernă ar putea pune capăt în curând dominaÈ›iei fragile a umanismului liberar. ȘtiinÈ›a subminiază deja multe dintre ipotezele fundamentale ale umanismului, aÈ™a cum Copernic le-a subminat pe cele ale creÈ™tinismului. Deoarece umanismul este sursa tuturor noÈ›iunilor noastre despre bine È™i rău, acest lucru ar putea schimba semnificativ sistemul nostru moral. Primul care îi va cădea victimă este liberul arbitru. Umanismul foloseÈ™te liberul arbitru pentru a justifica caracterul sacral al omului, susÈ›inând că oamenii sunt singurele obiecte nedeterministe din univers. În schimb, È™tiinÈ›a cognitivă modernă înÈ›elege creierul uman ca un algorit biologic uÈ™or de manipulat. Harari citează un studiu în care oamenii de È™tiință au conectat electrozi la creierul unui È™obolan, folosind butoane pentru a-l direcÈ›iona printr-un labirint. O dorință nu este altceva decât un model de declanÈ™are a neuronilor. Dar dacă acei neuroni se declanÈ™ează din cauza unor stimuli externi? Creierul este ori determinist, ori aleatoriu, dar nu este liber.

Cartea "Homo deus" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două exemplare, È™i anume: Vintage (2016) È™i Polirom (2018).