Zaharia Stancu, scriitor român, prozator È™i prozator, îÈ™i începe cariera de timpuriu. Lucrează ca gazetar o bună bucată de vreme, după care devine militant activ de stânga È™i se axează pe compunerea de poezii, pe care însă nu le va publica decât în a doua parte a vieÈ›ii.
Director al Teatrului NaÈ›ional din BucureÈ™ti È™i PreÈ™edinte al Uniunii Scriitorilor, Zaharia Stancu avea să lase romanilor o moÈ™tenire culturală remarcabilă. În prima parte a tinereÈ›ii nu È™tie cu exactitate ce carieră doreÈ™te să urmeze È™i se implică activ în clasa politică a vremurilor. CălătoreÈ™te des in Rusia È™i alte state din estul Europei, iar, mai târziu, întra într-un conflict cu preÈ™edinte Nicolae CeauÈ™escu, fapt ce culminează cu excluderea sa din Partidul Muncitoresc Român. După acest episod, este bănuit ca ar fi agent al Securității Statului È™i că ar desfășura diferite operaÈ›iunile la porÈ›ile Kremlinului. Odată cu abolirea regimului comunist, operele lui Stancu sunt treptat retrase din circulaÈ›ie.
Mai târziu, va fi reprimit în sfera politică, dar implicarea sa scade È™i, treptat, îÈ™i îndreaptă atenÈ›ia spre scris. Scrie proză scurtă È™i articole de presă, iar, mai apoi, încercă să publice primele romane. Scrieri precum „Zile de lagăr” sau „Secolul omului de jos" vor primi apreciere din partea criticilor literari È™i vor avea încasări substanÈ›iale.
Romanul „DesculÈ›” reprezintă însă cea mai valoroasă scriere semnată Zaharia Stancu. Apărut în 1948, promovat intens în perioada regimului comunist, avea să fie cel mai tradus roman al unui scriitor român. Fiind reeditat È™i adnotat în repetate rânduri, va fi tradus în 24 de limbi de circulaÈ›ie mondială, printre care È™i limba japoneză. În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediÈ›ii ale romanului, după cum urmează: Eminescu (1973), Editura de Stat (1948), Editura pentru Literatură (1968), Eminescu (1982).
Publicat de 16 ori în È›ară È™i de 36 de ori în afara României, „DesculÈ›” marchează un moment important în cariera lui Stancu. Încadrându-se în rândul romanelor autobiografice, îl are drept personaj central pe Darie, copil sărman, privat de copilărie. AcÈ›iunea cărÈ›ii se desfășoară în timpul Răscoalei de la 1907.
PuÈ›ine scrieri au impresionat de-a lungul vremii, iar „DesculÈ›” este una dintre acestea. Prezentând o cutremurătoare frescă a societății din primele decenii ale secolului al XX-lea, romanul este construit exemplar.
Cartea aduce în prim plan imaginea artistului ieÈ™it din sărăcie, trăind în condiÈ›ii vitrege È™i reuÈ™ind să îÈ™i evidenÈ›ieze geniul plătind însă un preÈ› prea scump, dezumanizarea. La o analiză mai atentă, observăm că Zaharia Stancu reuÈ™eÈ™te să surprindă dezvoltarea È™i ascensiunea unui artist, să îi descifreze temerile È™i să îl prezinte cititorului drept erou. Călătoria lui Darie este înălțătoare, aducându-i la final gloria, dar pricinuindu-i o pierdere a sinelui, o dezumanizare totală, aruncându-l într-un abis al uitării.