Romanul “Jocul cu moartea”, de Zaharia Stancu, a apărut în anul 1962 la Editura pentru Literatură din BucureÈ™ti, fiind o continuare a romanului autobiografic “DesculÈ›”, autorul reluând acÈ›iunea unui personaj în stilul scriitorului exotic, Panait Istrati.
O secvență din viitorul roman “Jocul cu moartea”, apare în anul 1921, când autorul, sub pseudonimul de Mitroi Th. Ștefan, publică în “Ziarul È™tiinÈ›elor È™i al călătoriilor”, un articol intitulat “Note de drum”, opera sa fiind croită pentru conturarea unui personaj (Darie), care apare în multe dintre romanele autorului.
Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Minerva, 1977, în format cartonat, cu supracopertă, editura Militară, 1984, 1989, din colecÈ›ia Columna, în format broÈ™at sau editura Gramar, 1994, din colecÈ›ia 100+1 Capodopere ale Romanului Românesc, în format broÈ™at.
Zaharia Stancu s-a născut la data de 5 octombrie 1902, în localitatea Salcia din judeÈ›ul Teleorman, fiind un însemnat scriitor realist, poet, academician, publicist, membru titular al Academiei Române, dar È™i un laureat al premiului Herder. Primii ani de viață se consumă în Câmpia Dunării, viitorul scriitor mergând la È™coală până la vârsta de 13 ani, pentru ca mai apoi să abandoneze cursurile din cauza posibilităților financiare precare. În anul 1919, după o perioadă în care lucrează pentru a-È™i câÈ™tiga existenÈ›a, acesta reia studiile literaro-filosofice la Universitatea din BucureÈ™ti, reuÈ™ind să absolve în anul 1933. După absolvire, lucrează la mai multe reviste importante ale vremii, ca “Lumea Românească”, “Gândirea” sau “Revista Română”. Este numit director al “Teatrului NaÈ›ional” din BucureÈ™ti, în două perioade diferite, apoi este ales membru în cadrul “Comitetului de direcÈ›ie al Editurii pentru Literatură È™i Artă” È™i din 1947 este numit PreÈ™edinte al Uniunii Scriitorilor.
În 1948, publică cea mai însemnată operă a sa, romanul autobiografic “DesculÈ›”, roman care apare în toate programele È™colare ale vremii, fiind foarte bine văzut în perioada de început a regimului comunist.
Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de “Clopotul”, 1947, “Florile pământului”, 1958, “Pădurea nebună”, 1966, “Șatra”, 1968 sau “Vântul È™i ploaia”, 1969.
Romanul “Jocul cu moartea”, de Zaharia Stancu, prezintă aspecte din viaÈ›a personajului principal, Darie, care apare È™i în alte opere ale autorului, acÈ›iunea fiind narată la persoana I, prezentând perspectiva internă a lui Darie, care trece printr-o experiență iniÈ›iatică în timpul Primului Război Mondial, în anul 1917, când România È™i celelalte țări din Balcani erau ocupate de trupele Germane È™i Austriece.
Tânărul Darie, un țăran cu o problemă la un picior, care îl făceau să È™chiopăteze, ajunge la BucureÈ™ti, de unde este capturat de trupele germane È™i trimis în afara țării. Fiind o călătorie iniÈ›iatică, se prezintă diferenÈ›ele de gândire È™i cum tânărul Darie se maturizează în urma experienÈ›elor din timpul războiului.
În timpul călătoriei spre Balcani, acesta îl întâlneÈ™te pe Diplomat, recomandându-se aÈ™a în faÈ›a lui Darie, însă dovedindu-se ulterior că este doar un escroc care încearcă să îi fure singurii lui bani.
În urma altercaÈ›iei dintre cei doi, Darie îl înjunghie pe Diplomat, iar mai apoi îl salvează pe acesta, după ce vagonul în care se aflau este cuprins de flăcări, iar, după acest eveniment, cei doi devin parteneri de drum.
Drumul continuă, aÈ™adar, ochii personajului principal prezentându-ne ororile războiului È™i momentul în care cei doi sunt surprinÈ™i de o ploaie de gloanÈ›e trase de două persoane ameÈ›iÈ›e de aburii alcoolului, însă observând că Darie, È™chiopătează se opresc È™i îi ajută.
Suita de întâmplări continuă, cei doi rămânând fără haine în timp ce făceau baie într-un râu, fiind astfel ajutaÈ›i de două fete grecoaice care îi hrănesc È™i îi ajută să treacă Dunărea spre România, deghizaÈ›i în greci, È™i astfel să ajungă la BucureÈ™ti.
AjunÈ™i înapoi în BucureÈ™ti, Diplomatul este arestat pentru că a falsificat bani, iar Darie îÈ™i reia activitatea de vânzător de ziare, văzând lumea diferit, după ce a privit moartea în ochi, în urma experienÈ›ei terifiante a războiului.
Romanul a fost ecranizat în anul 1976, purtând numele "Prin cenuÈ™a imperiului", film regizat de Andrei Blaier È™i avându-i în rolurile principale pe Gabriel Oseciuc, în rolul lui Darie È™i pe Gheorghe Dinică, în rolul Diplomatului.