Filosoful francez Gaston Bachelard s-a orientat spre acest domeniu în ani târzii ai vieÅ£ii, după ce a fost profesor de fizică ÅŸi de chimie la un colegiu din Dijon, FranÅ£a, iar înainte de aceasta, în oraÅŸul său natal, Bar-sur-Aube din regiunea Champagne, lucrase ca diriginte poÅŸtal la Gara de Est din 1907 până în 1913. S-a născut pe 27 iunie 1884. Tatăl său a fost producător de încălţăminte. Gaston Bachelard carti. Autodidact, a fost pasionat de ÅŸtiinţă de timpuriu, studiind constant in timpul liber; va obÅ£ine licenÅ£a în matematică la 28 de ani ÅŸi va ajunge treptat să conducă nou-înfiinÅ£ata catedră de Filosofie de la Sorbona. În 1914 s-a căsătorit cu Jeanne Rossi, profesoară. Cei doi vor avea împreună o fiică. La izbucnirea Primului Război Mondial Gadton Bachelard se pregătea să devină inginer; este mobilizat ÅŸi va servi pe front până în 1919, fiind decorat cu Croix de Guerre. În 1920 soÅ£ia îi moare, el rămânând să-ÅŸi crească fiica, pe Susanne, singur.

În 1938 a publicat Psihanaliza focului. Lucrarea face parte dintr-o serie care include ÅŸi textele Apa ÅŸi visele, apărut în 1942, Pământul ÅŸi reveriile ÅŸi Pământul ÅŸi reveriile voinÅ£ei, apărute în 1948. CărÅ£ile fac referire la relaÅ£iile dintre legăturile puÅ£in evidente dintre teoriile ÅŸtiinÅ£ifice, relaÅ£iile iraÅ£ionale, făcând conexiunea cu cele patru elemente ale fizicii străvechi: aerul, apa, focul, pământul. După Gaston Bachelard, aceste patru elemente domină viziunea omului asupra lumii. Din 1930 munca sa a căpătat mai multe ramificaÅ£ii. Una dintre ele era în direcÅ£ia pedagogică, el fiind preocupat de felul în care mintea putea fi direcÅ£ionată astfel încât să fie aptă să formuleze concepte ÅŸtiinÅ£ifice. Interesul în acest sens este evident în lucrarea Dialectica spiritului ÅŸtiinÅ£ific, apărută în 1938, în care Gaston Bachelard analizează rezistenÅ£ele mentale ÅŸi prejudecăţile din perspectivă antropologică ÅŸi metodologică. Scopul său iniÅ£ial fusese de a folosi metoda psihanalitică a lui Freud în analiza epistemologiei ÅŸi a ÅŸtiinÅ£ei per ansamblu ÅŸi de a crea un tablou al complexelor care paralizează inteligenÅ£a.

Pe lângă asta, Gaston Bachelard a abordat ÅŸtiinÅ£a ÅŸi din perspectivă istorică, analizând schimbările din domeniul ÅŸtiinÅ£elor în mod istoric, însă nu neapărat cronologic, ci descriind treptele evolutive ale gândirii din punctul de vedere al tensiunilor sale ÅŸi ale căderilor apărute odată cu apariÅ£ia conflictelor dintre fizica modernă ce ataca principiile care înainte erau văzute a fi de bază.