Despre James Fenimore Cooper
James Fenimore Cooper s-a născut pe 15 septembrie 1789 la Burlington, New Jersey, fiind al unsprezecelea din cei doisprezece copii ai părinÅ£ilor săi. Mama sa, Elizabeth, era membră a respectabilei familii Quaker din New Jersey, iar tatăl său, William, a fondat oraÅŸul Cooperstown la izvorul râului Susquehanna ÅŸi a fost mebru al Congresului în timpul administraÅ£iilor George Washington ÅŸi John Adams. Când avea doar un an, familia s-a mutat la Cooperstown, New York, un oraÅŸ de frontieră, unde mai erau puÅ£ini colonizatori ÅŸi puÅ£ini nativi americani. TotuÅŸi, copilăria ÅŸi contactul cu aceÅŸtia i-au oferit experienÅ£e suficiente viitorului scriitor pentru povestirile din romanele sale, dintre care cel mai celebru va fi Ultimul mohican. Cartea face parte din seria de aventuri ce include ÅŸi Pionierii, Preria, Călăuza ÅŸi Vânătorul de cerbi. La momentul morÅ£ii sale, James Fenimore Cooper avea deja statutul de scriitor naÅ£ional al Americii.
După ce a urmat o ÅŸcoală privată în Albany, Cooper a intrat la Yale, urmând cursurile universităţii din 1803 până în 1805. Materia la care excela era latina ÅŸi a fost exmatriculat în al doilea an din cauză că făcuse o farsă. Intră în Marină. Moartea tatălui său din 1809 îl obligă să se orienteze spre a se susÅ£ine financiar de unul singur. Se căsătoreÅŸte în 1811 cu Susan de Lancy ÅŸi părăseÅŸte Marina, ducând o viaţă de domn pentru doi ani. Abia după cei cinci dintre fraÅ£ii lui mai mari vor muri, lăsând în urmă văduve ÅŸi copii, se preocupă serios de a găsi o sursă sigură de venit. În următorii zece ani se ocupă în mod amatoristic de scris, publicând articole ÅŸi lucrări pe teme ca agricultura, politica, Societatea Biblică Americană sau miliÅ£ia din Westchester. Abia în 1820, aparent în urma unui pariu cu soÅ£ia, publică PrecauÅ£ie, un roman ce imită stilul lui Jane Austen. Cartea rămâne interesantă astăzi pentru faptul că relevă parte din istoria ÅŸi cultura colonială americană. A urmat în anul următor Spionul, inspirat de stilul lui Walter Scott, în care Cooper îÅŸi aÅŸază acÅ£iunea în decorul Războiului Civil. Cartea dezvoltă câteva tipologii ale americanului ÅŸi, prezentând conflictele dintre datorie ÅŸi interese, sondează aspecte psihologice umane subtile. Odată cu publicarea acestui roman capătă recunoaÅŸtere ÅŸi un anumit statut financiar.
Se mută de acum la New York ÅŸi se dedică carierei scriitoriceÅŸti. Fondează Clubul Pâine ÅŸi Brânză ÅŸi devine centrul unei reÅ£ele ce include nu doar scriitori, ci ÅŸi alte personalităţi ale vremii, ca pictori faimoÅŸi în epocă. În 1826, când deja devenise foarte popular, pleacă într-o călătorie prin Europa, unde va ajunge să stea timp de ÅŸapte ani. La întoarcere va fi profund marcat de faptul că presa îl cataloga drept un fals aristocrat otravit de influenÅ£e europene. Se va implica în numeroase procese menite să ceara prejudicii ÅŸi să demonstreze faptul că cei ce critică trebuie să respecte adevărul în legătură cu un scriitor, chiar dacă îi pot critica lucrările. ÎÅŸi definitivează seria The Leatherstocking Tales ÅŸi publică, pe lângă aceasta, numeroase alte volume de povestiri, ficÅ£iune ÅŸi nonficÅ£iune. Moare pe 14 septembrie 1851 in Cooperstown.