Scriitorul, teoreticianul social, criticul cultural, politicianul, editorul jurnalistic ÅŸi filosoful liberal spaniol Jose Ortega y Gasset s-a născut pe 9 mai 1883 la Madrid, al doilea din cei patru copii ai cuplului Jose Ortega Munilla si Dolores Gasset Chinchilla. Familia conducea cotidianul El Imparcial. Copilul a studiat la Colegiul Iezuit San Estanislao, unde a învăţat, printre altele, greaca ÅŸi ÅŸi-a luat bacalaureatul, urmând în continuare Universitatea Iezuită Deusto din Bilbao, cu scopul de a învăţa filologie, greacă, filosofie, drept. După primul an de studiu primeÅŸte o distincÅ£ie din partea Universităţii din Salamanca, din comisia care i-a acordat premiul făcând parte ÅŸi Miguel de Unamuno. Din anul următor, Jose Ortega y Gasset se transferă la Universitatea Centrală din Madrid, luându-ÅŸi licenÅ£a în filosofie ÅŸi litere în iunie 1902 ÅŸi doctoratul în decembrie 1904. Jose Ortega y Gasset carti În timpul cursurilor universitare se împrieteneÅŸte cu Ramiro de Maetzu, cu care împărtăşea entuziasmul pentru filosofia lui Nietzsche. În 1904 publică primul său articol în ziarul familiei, El Imparcial, un text despre poetul belgian Maurice Maeterlinck.

Din 1904, timp de patru ani, studiază în Germania ÅŸi este puternic influenÅ£at de filosofia neokantiană a ÅŸcolii de la Marburg. Vede viaÅ£a personală a fiecăruia drept realitatea absolută. Crede că nu există un sens absolut, ci doar sensul personal, al vieÅ£ii individuale; în acelaÅŸi fel, neagă existenÅ£a unui adevăr absolut, pe care îl înlocuieÅŸte cu adevărul fiecăruia. Este preocupat de problematicile socio-istorice ale Spaniei. Fondeaza ziarele Espana, în 1915, El Sol, în 1917 ÅŸi Revista de Occidente în 1923. Între 1936 ÅŸi 1945 se află în exil autoimpus în Europa ÅŸi Argentina, întorcându-se în Spania la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial. Fondează, în 1948, Institutul ÅžtiinÅ£elor Umaniste din Madrid. Dintre lucrările sale cunoscute merită menÅ£ionată cartea Revolta maselor, apărută în 1929, în care face o caracterizare a societăţii secolului 20 ca fiind dominat de mase de indivizi mediocri, lipsiÅ£i de personalitate, iar ca soluÅ£ie la această problemă propune nu educarea, elevarea, cultivarea, schimbările sociale sau culturale benefice fiecărui individ, ci ca puterea să fie cedată de către aceste mase la care se referă în favoarea unor minorităţi cultivate ÅŸi intelectuale de oameni independenÅ£i.