Despre Seneca
Lucius Annaeus Seneca s-a născut în anul 4 înainte de Hristos în Cordoba din Hispania Ulterior, cea mai romanizată regiune spaniolă din acea vreme. S-a remarcat drept unul dintre marii filosofi latini, fiind si om de stat, orator si scriitor de tragedii. A fost al doilea fiu al unei familii înstărite, tatăl său, Seneca cel Bătrân, fiind un celebru profesor de retorică, iar mama, Helvia, o femeie cu o înaltă educaÅ£ie ÅŸi un caracter ireproÅŸabil. Fratele mai mare al lui Seneca a fost Gallio, proconsul, cel care s-a întâlnit cu Sfântul Apostol Pavel în Ahaia, iar cel mai mic a fost tatăl poetului Lucan. O mătuşă l-a luat pe micul Seneca la Roma, unde a primit educaÅ£ie în retorică ÅŸi filosofie, ÅŸcoala pe care o urma având o orientare ce combina stoicismul cu un neo-pitagorianism ascetic. Sănătatea fiindu-i ÅŸubrezită, a plecat în Egipt pentru a se recupera, acolo unde mătuÅŸa sa era căsătorită cu Gaius Galerius, prefectul teritoriului. Va rămâne aici doisprezece ani.
În jurul anului 31 s-a intors la Roma, unde a început o carieră în politică ÅŸi drept. Nu după mult timp a ajuns într-un conflict cu împăratul Caligula, care a fost convins să nu-l ucidă numai datorită argumentului că Seneca avea să trăiască, oricum, puÅ£ină vreme. În 41 este exilat în Corsica pe motiv că comisese adulter cu Iulia Livilla, nepoata împăratului Claudius. În acest mediu studiază ÅŸtiinÅ£e ale naturii ÅŸi filosofie ÅŸi scrie trei tratate intitulate Consolatii. InfluenÅ£a soÅ£iei împăratului, Iulia Agrippina, îl readuce la Roma în 49, devenind pretor în 50. Se căsătoreÅŸte cu Pompeia Paulina, o femeie foarte înstărită, îÅŸi construieÅŸte un cerc puternic de prieteni, printre care se număra ÅŸi prefectul gărzilor, Sextul Afranius Burrus, ÅŸi devine tutorele viitorului împărat Nero.
Uciderea lui Claudius în 54 îl împinge pe Seneca ÅŸi, împreună cu el, ÅŸi pe Burrus, în vârful ierarhiei statului. Primul discurs în public al lui Nero fusese conceput de Seneca ÅŸi promitea libertatea Senatului ÅŸi stoparea influenÅ£ei femeilor ÅŸi sclavilor eliberaÅ£i în afacerile statului. Agrippina, mama lui Nero, era fermă în a-ÅŸi manifesta autoritatea, însă. Seneca creează reforme fiscale ÅŸi judiciare. În 59 trece cu vederea sau, poate, chiar participă la un complot împotriva Agrippinei. În 62 îÅŸi dă seama că e necesar să se retragă din viaÅ£a publică ÅŸi timp de trei ani de acum încolo scrie cele mai importante lucrări ale sale. În 65 inamicii săi politici îl deconspiră a fi făcut parte din conspiraÅ£ia lui Pison de a-l ucide pe Nero. Cerându-i-se de către împărat să se omoare, ÅŸi-a tăiat venele.