Istoricul, arheologul, filosof al istoriei, eseistul, epigrafistul român Vasile Pârvan s-a născut pe 28 septembrie 1882 în cătunul Perchiu din comuna HuruieÅŸti, astăzi aflat în judeÅ£ul Bacău, într-o modestă familie de cărturari rurali, al cărui tată, Andrei, învăţător, se trăgea dintr-o familie de răzeÅŸi din Basarabia, iar mama, AristiÅ£a, născută Chiriac, era veriÅŸoara filosofului Vasile Conta, al cărui prenume l-a primit ÅŸi primul născut al familiei Pârvan. Åžcoala primară a făcut-o în BereÅŸti-Covurlui, iar liceul în Bârlad, la Gheorghe RoÅŸca-Codreanu, absolvind în 1900 ÅŸi continuându-ÅŸi studiile la Facultatea de Litere ÅŸi Filosofie a Universităţii din BucureÅŸti, specialitatea Istorie ÅŸi Filologie clasică. Aici i-a avut profesori pe Iorga, Grigore Tocilescu, Constantin Rădulescu-Motru, Simion MehedinÅ£i, Dimitrie Onciul, Titu Maiorescu. Încă din primul an de facultate începe să publice articole de istorie în Noua revistă română, iar în 1902 începe colaborarea cu revista Convorbiri literare, apoi cu VoinÅ£a naÅ£ională, Luceafărul, VoinÅ£a poporului, Semănătorul, Neamul românesc, ViaÅ£a românească. Primind licenÅ£a în 1904 cu Magna cum laude, pleacă în Germania cu o bursă, studiind intens la trei universităţi: Jena, Berlin, Breslau. Vasile Parvan carti. Se remarcă drept un foarte bun cercetător ÅŸi primeÅŸte doctoratul cum laude pentru teza NaÅ£ionalitatea negustorilor din Imperiul Roman.

Revine în Å¢ară, unde intră în cariera profesorală la Universitatea din BucureÅŸti, devine director al Muzeului NaÅ£ional de Antichităţi, vicepreÅŸedinte al Academiei Române ÅŸi, ulterior, preÅŸedintele secÅ£iunii de istorie din cadrul Academiei. În 1913 a fondat, împreună cu Nicolae Iorga ÅŸi G. Murgoci, Institutul Sud-est European. ÎnfiinÅ£ează Muzeul Arheologic la Cluj ÅŸi Åžcoala Română de la Roma, al cărei director este. Se căsătoreÅŸte cu Silvia Cristescu, nepoata profesorului său, Ioan Bogdan. În 1916 se refugiază cu soÅ£ia la IaÅŸi din cauza Primului Război Mondial, apoi în anul următor la Odesa, unde soÅ£ia îi va muri la naÈ™terea copilului.

Este absorbit de munca pe ÅŸantierele arheologice, domeniu al cărui părinte este în România, el creând primul plan de săpături la nivel naÅ£ional. Descoperă Histria, coordonează ÅŸantierele din Dobrogea ÅŸi Muntenia, foloseÅŸte izvoarele istorice la redactarea lucrărilor sale impresionante, cum este Getica, apărută în 1926, carte ce descrie istoria traco-geto-dacilor sub o formă sintetică, din perspectivă economică, politică, socială, religioasă, culturală. Alte lucrări ale marelui Vasile Pârvan sunt: ContribuÅ£ii epigrafice la istoria creÅŸtinismului daco-roman, Idei ÅŸi forme istorice,  Începuturile vieÅ£ii romane la gurile Dunării, Cetatea Tropaeum, Dacia. CivilizaÅ£iile străvechi din regiunile carpato-danubiene. Istoricul moare pe 26 iunie 1927 în urma unei apendicite ignorate prea mult timp.