Despre Jorge Luis Borges
Jorge Luis Borges s-a născut pe 24 august 1899 la Buenos Aires, în Argentina, ÅŸi a murit pe 14 iunie 1986 la Geneva, ElveÅ£ia. A fost un scriitor care a intrat în rândul clasicilor literaturii universale ai secolului 20. StrămoÅŸii săi fuseseră de origine britanică ÅŸi a învăţat engleză înainte de a vorbi spaniolă. Tatăl său, un om de o mare anvergură intelectuală, preda la ÅŸcoala britanică ÅŸi a fost cel care l-a îndrumat încă de la o vârstă fragedă pe Jorge Luis spre o carieră scriitoricească. Primele cărÅ£i citite au fost de asemenea în limba engleză, printre ele numărându-se Aventurile lui Huckleberry Finn, O mie ÅŸi una de nopÅ£i, Don Quijote sau romanele lui H. G. Wells. În 1914, odată cu începutul Primului Război Mondial, familia se mută la Geneva, unde Borges va învăţa franceză ÅŸi germană ÅŸi îÅŸi va lua licenÅ£a la Colegiul din Geneva.. După 1919, familia va petrece un an în Mallorca ÅŸi un an în Spania continentală, unde viitorul scriitor va lua contact cu grupările literare suprarealiste spaniole.
În 1921 Jorge Luis Borges se întoarce la Buenos Aires ÅŸi începe să publice poezie în care îÅŸi elogiază Å£inuturile natale ÅŸi în care reconstruieÅŸte imaginar istoria. Continuă cu crearea mai multor volume de eseuri ÅŸi poeme, fondând ÅŸi trei reviste literare. Scrie biografiile unor personalităţi mai mult sau mai puÅ£in scandaloase, publicate în 1935 ca schiÅ£e în cartea Istoria universală a infamiei. Din 1938, anul în care moare tatăl său, pentru următorii noua ani, are o funcÅ£ie de conducere la o bibliotecă din Buenos Aires, timp în care scrie proza fantastică, adunată în volumul FicÅ£iuni, ÅŸi cartea de traduceri din limba engleză, Aleph. Alături de un alt scriitor argentinian scrie o carte de poveÅŸti poliÅ£iste, sub pseudonim. În această perioadă iese la iveală lumea imaginare pe care ÅŸi-o crease Borges, o lume de paradoxuri, plină se simboluri ÅŸi având un limbaj propriu.
În 1946 se instaurează regimul lui Juan Peron, iar Jorge Luis Borges este înlăturat din funcÅ£ia de la bibliotecă, pe motiv că susÅ£inuse tabăra AliaÅ£ilor în Al Doilea Război Mondial. Căderea lui Peron, însă, îi va aduce, după ce trăise din editări de texte, scris ÅŸi conferinÅ£e, titlul onorific de director al Bibliotecii NaÅ£ionale ÅŸi postul de profesor de literatură engleză ÅŸi americană la Universitatea din Buenos Aires. Sănătatea sa era în declin, orbise - boala era ereditară, vederea scăzându-i începând cu anii 1920 - ÅŸi îÅŸi dicta textele mamei, secretarelor sau prietenilor. Reprezentativ pentru autor rămâne capacitatea de a combina genurile epic ÅŸi liric ÅŸi de a amesteca realitatea cu ficÅ£iunea. Moare de cancer la ficat în 1986, iar celebritatea sa va creÅŸte după dispariÅ£ia sa.