Despre Giovanni Papini
Filosoful ÅŸi scriitorul italian Giovanni Papini s-a născut la FlorenÅ£a pe 9 ianuarie 1881. A fost jurnalist, critic, romancier ÅŸi poet. A debutat ca un aprig iconoclast, a continuat pe linia futurismului, iar spre finalul activităţii sale a revenit la convingerile romano-catolice în care crescuse. AÅŸa cum el însuÅŸi se descrie în paginile cărÅ£ii Un om sfârÅŸit, roman dureros de autobiografic, a fost un autodidact, mânat de o curiozitate intensă ÅŸi de o dorinţă arzătoare de a cerceta cât mai multe forme de cunoaÅŸtere. Åži-a creat un renume în viaÅ£a culturală ÅŸi literară a Italiei destul de rapid, la începutul secolului XX, atacându-l pe Roberto Ardigo ÅŸi filosofia pozitivistă a acelei perioade al cărei adept era Ardigo, alături de tendinÈ›ele naÅ£ionaliste ÅŸi de perspectivele privite ca non-democratice ale acestuia. Giovanni Papini a devenit apropiat al lui Giuseppe Prezzolini ÅŸi al altor scriitori care militau pentru îndepărtarea de structurile oligarhice vechi ÅŸi instaurarea unui sistem nou de gândire. A fost creată, astfel, publicaÅ£ia Leonardo, în care erau publicate lucrările celor mai importanÅ£i gânditori ai momentului. Colectivul publicaÅ£iei i-a considerat a fi importanÅ£i pe Nietzsche, Henri Bergson, William James ÅŸi F. C. S. Schiller, însă interesele revistei cuprindeau ÅŸi curentele avangardiste din artă ÅŸi literatură. Revista ÅŸi-a încetat apariÅ£ia în 1906.
În această perioadă Papini scrie mai multe cărÅ£i violent antitradiÅ£ionale, cum este Amurgul filosofilor. În continuare, mânat de idealurile sale impregnate de viziunea futuristă, fondează periodicul Lacerba, în 1913, un ziar avangardist ce se opunea fățiÈ™ ordinii stabile a lucrurilor, după ce, în 1911, alături de Giovanni Amendola, crease oaltă revistă: L'anima. SusÅ£ine cu putere intrarea Italiei în Primul Război Mondial pentru că vedea războiul drept calea de a separa binele de rău. Războiul, însă, îl face să reanalizeze preceptele creÅŸtine ÅŸi să reanalizeze textele PărinÅ£ilor Bisericii, în special ale Fericitului Augustin, căruia i-a ÅŸi consacrat o carte, S. Augustin. Din 1921, reconvertit la catolicism, scrie o serie de cărÅ£i cu teme religioase, printre care: ViaÅ£a lui Isus, Martorii patimilor sau volumul de poezii Pâine ÅŸi vin. Lovit de o boală care îl împiedică să-ÅŸi mai folosească simÅ£urile, dar nu îi invalidează mintea, Giovanni Papini se stinge pe 8 iulie 1956 la FlorenÅ£a.